Acasă Economie Inundaţii de 25 miliarde de euro

Inundaţii de 25 miliarde de euro

de GM

Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) a elaborat proiectul Strategiei Naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, care, potrivit estimărilor iniţiale, ar costa peste 25 miliarde de euro în 25 de ani. Ceea ce presupune că România trebuie să aloce, în medie, un miliard de euro pe an. Rămâne de văzut de unde ia aceşti bani. Strategia, care este supusă dezbaterii publice, stabileşte măsurile ce trebuie întreprinse, în perioada 2010-2035, astfel încât să transpună şi Directiva 2007/60 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii. 

Cele mai mari costuri sunt preconizate pentru măsurile de „întărire a capacitaţii de apărare împotriva inundaţiilor”, estimate la 11,11 miliarde de euro. Aceste măsuri au în vedere refacerea şi întreţinerea lucrărilor de apărare în zonele vulnerabile afectate în urma viiturilor, dezvoltarea infrastructurii de apărare a localităţilor în zonele vulnerabile şi realizarea de noi lucrări hidrotehnice pentru protecţia împotriva inundaţiilor în zonele localităţilor cu risc ridicat la inundaţii.

Alte 7,3 miliarde de euro sunt socotite necesare pentru „îmbunătăţirea controlului viiturilor torenţiale”, adică pentru programe de împădurire, pentru măsuri de control al scurgerilor de pe versanţi şi pentru reţelele de canalizare. Strategia arată că este nevoie de 3 miliarde de euro pentru „îmbunătăţirea managementului debitelor şi cursurilor de apă”, care presupune măsuri de reducere a eroziunii malurilor şi a riscului la inundaţii, în principal. Proiectul de strategie prevede finanţări pentru măsuri de la „îmbunătăţirea monitorizării, prognozării şi avertizării inundaţiilor” şi până la „cooperare internaţională” şi despăgubiri (n.r – un miliard de euro în 25 de ani).

Noua Strategie schimbă modul de abordare în cazul inundaţiilor, prevenirea nemailuând în calcul fenomenele care se produc cu cea mai mare frecvenţă. Acum se au în vedere, în special, inundaţiile cu frecvenţă medie de apariţie, având o probabilitate de depăşire de 1% şi evenimentele rare, acestea fiind cele mai periculoase pentru viaţa umană. Cele mai elocvent fenomene sunt inundaţiile din Banat, din 2005, şi cele de pe Dunăre, din 2006, considerate a fi cele mai puternice din ultima sută de ani.

Riscuri acceptate

Strategia promovează ideea riscului acceptat de populaţie şi decidenţi, ştiut fiind că nu există o protecţie totală împotriva inundaţiilor (risc zero), după cum nu există niciun consens asupra riscului acceptabil. În consecinţă, riscul acceptabil adoptat în acestă Strategie este rezultatul unui echilibru între riscul şi beneficiile atribuite unei activităţi ca urmare a reducerii riscului la inundaţii sau a unei reglementări guvernamentale. Pentru localităţi se adoptă conceptul că, pe termen lung, acestea vor fi apărate la viituri cu o perioadă medie de revenire de cel puţin 1 la 100 ani, în funcţie de rangul localităţilor (definite conf. Legii 351/2001 cu completările şi modificările ulterioare) pentru a asigura o dezvoltare durabilă.

Ţinte strategice

Ţinte cuantificabile ale strategiei se referă, în principal, la reducerea graduală a suprafeţelor potenţial inundabile de la un miliarde de hectare (n.r. – aproximativ 5,8% din suprafaţa ţării), în 2006, la circa 400.000 ha în 2035. De asemenea, se referă la reducerea numărului de persoane expuse riscului potenţial de inundaţii de la 930.000 locuitori (2006) la 350.000 locuitori în 2035, precum şi la reducerea numărului de pierderi sistematice de vieţi omeneşti provocate de inundaţii de la o medie multianuală (intervalul 1969-2006) de 13 p.v.o/an la 2-3 p.v.o/an în 2035. În plus, ţintele cuantificabile ale strategiei se referă la reducerea graduală a pagubelor potenţiale provocate de inundaţii locuintelor, de la o medie multianuală de 86 locuinţe distruse la 1.000 ha inundate (interval 1969-2006), la cel mult 40 locuinţe distruse la 1.000 ha inundate, până în 2035.

din aceeasi categorie