Instituţiile româneşti, precum Ministerul Economiei sau Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), dau dovadă de un interes scăzut în ceea ce priveşte comunicările europene din domeniul energiei, ceea ce poate afecta activitatea companiilor româneşti care acţionează în acest sector de activitate, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, Stelian Gal (foto), preşedintele Centrului Român al Energiei (CRE).
“Există un interes scăzut din partea instituţiilor române în ceea ce priveşte comunicările europene în domeniul energiei, iar aici intervine rolul nostru, acela de a fluidiza comunicarea dintre autorităţile europene şi cele din ţara noastră. Concret, obiectivul nostru este de a interveni în procesul de luare a deciziilor din sectorul energiei chiar în faza de dezbatere, adică înainte ca documentele în cauză să devină directive europene. În acest mod, cei 20 de membri ai Centrului Român al Energiei pot afla în timp util care sunt direcţiile de acţiune din sfera energetică şi pot, astfel, acţiona şi reacţiona în cunoştinţă de cauză”, a afirmat Stelian Gal.
Pentru perioada 2014-2020, una dintre principalele direcţii de dezvoltare ale Uniunii Europene o reprezeintă infrastructura, una dintre priorităţi fiind infrastructura energetică. De altfel, Comisia Europeană va finanţat cu 9,1 miliarde de euro astfel de proiecte energetice. Proiectele sunt elaborate de statele europene, Comisia urmând să selecteze, apoi, programele pentru care va aloca fonduri. În România sunt câteva astfel de proiecte ce ar putea obţine finanţare comunitară, precum interconexiunile cu Bulgaria şi Serbia, dar şi cele pentru evacuarea energiei din zona Dobrogea (unde se vor construi Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, dar şi parcuri eoliene cu o capacitate mai mare decât a reactoarelor nucleare).
De remarcat, la nivelul ţărilor comunitare, necesarul de investiţii în transportul energiei se ridică la 104 miliarde de euro, până în anul 2020.
La rândul său, Tudor Constantinescu, consilier principal în cadrul Direcţiei Generale Energie a Comisiei Europene, a declarat că este nevoie de pieţe integrate total, bine concepute, în electricitate şi gaze naturale.
“Strategia energetică 2020 a Comisiei Europene are ţintele 20-20-20 ca o precondiţie, şi include trei opţiuni “fără regrete”: eficienţă energetică, energie regenerabilă, precum şi infrastructură mai multă şi mai inteligentă. Avem nevoie de pieţe integrate total, bine concepute în electricitate şi gaz, precum şi de cercetare şi inovaţie pentru găsirea soluţiilor cu emisii reduse de bioxid de carbon”, a precizat Tudor Constantinescu.
