Un număr de opt companii sunt interesate de Oltchim, a declarant Niculae Bălan, administrator judiciar al combinatului, într-o conferinţă de presă.
„Suntem în linie dreaptă cu cinci companii, care sunt în diverse etape, şi există scrisori de intenţie de la încă trei companii. În linie dreaptă înseamnă că există o primă etapă în care potenţialii investitori trebuie să semneze un document, care să asigure Oltchim şi managementul de acolo că toate informaţiile pe care le preiau sunt prelucrate în regim de confidenţialitate. Apoi urmează o solicitare de informaţii de natură financiară, urmează să-şi facă un due-dilligence şi să ajungă la o valoarea pe care o propun şi să exprime un interes pentru ambele entităţi”, a explicat acesta.
La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea, de asemenea administrator judiciar la Oltchim, a precizat că preţul de privatizare în cazul Oltchim se va stabili în funcţie de două elemente: evaluarea şi votul creditorilor.
„Preţul se stabileşte în funcţie de două elemente obiective. Un element este evaluarea, preţul va trebui cuantificat în funcţie de evaluare, şi apoi de votul creditorilor. Dacă creditorii vor vrea să recupereze din cele 793 milioane de euro 60-70%, probabil că acest preţ nu se va putea obţine. Dacă vor dori să recupereze mai puţin, probabil că acest preţ se va putea obţine. Deci, preţul în momentul de faţă va trebui să ţină cont de evaluare şi de votul creditorilor”, a arătat Piperea.
El a atras atenţia asupra faptului că la Oltchim există un portofoliu de proprietate intelectuală şi industrială care valorează multe zeci de milioane de euro.
„Chiar şi dacă ar fi să se vândă doar acest portofoliu şi tot ar trebui să se obţină un preţ destul de consistent, încât să fie acceptat de creditori”, a adăugat avocatul.
Referitor la creanţe, potrivit lui Piperea, creditorii chirografari nu-şi vor recupera niciun ban din creanţele pe care le deţin la Oltchim, valoarea acestor creanţe chirografare depăşind 200 de milioane de euro.
„Procentul de recuperare a creanţelor în acest moment este zero. Nu pot spune înainte de a avea măcar evaluarea, care este în curs, care este procentul la care să se aştepte creditorii din programul de plăţi. Cert este că, dacă ne referim la bănci, acestea şi-au provizionat deja aceste sume şi, pentru ele, ca şi pentru BNR, unde trebuie să raporteze, acestea reprezintă pierderi. Băncile, însă, ca şi ceilalţi creditori care au garanţii, cu excepţia celor care au garanţii vulnerabile şi care vor fi desfiinţate de noi, vor fi întrucâtva favorizate, pentru că asta este ordinea de preferinţă din lege. Cei care vor fi realmente defavorizaţi vor fi creditorii chirografari, aceia care au obişnuit în anii anteriori să facă acest tip de business cu Oltchim care, la momentul respective, însemna nişte profituri consistente, dar care, după insolvenţă, vor pierde bani. Se poate vorbi de peste 200 de milioane de euro, sumă la care se cifrează aceste creanţe chirografare, şi care vor fi zero, indiferent de formulă, fie că suntem în reorganizare, fie că suntem într-un faliment. Creditorii chirografari nu vor lua niciun ban, dar cei mai mulţi dintre ei nu fac în momentul de faţă decât să plătească pentru lăcomia şi modul greşit de business în care s-au lansat împreună cu vechii administratori ai Oltchim, aşa că nu le-aş plânge de milă”, a explicat administratorul judiciar.
El a admis că a discutat informal cu cei mai importanţi creditori şi toţi ştiu că o parte consistentă din creanţa lor va fi pierdută.
„Adică, măcar la nivelul subiectiv, toată lumea este pregătită pentru acest sacrificiu. În momentul în care se va face acea Adunare a Creditorilor, care va vota planul pe cinci categorii, vom şti dacă sunt sau nu fericiţi cu această propunere de plată pe care o vom face la momentul respectiv”, a spus el.
Şi ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a reiterat, în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, că aceşti creditori nu îşi vor recupera toate sumele pe care Oltchim le datorează, ci se va proceda la o anumită tăiere procentuală a datoriilor şi creditorii se vor califica în funcţie de creanţa deţinută.
De luni începe privatizarea
Anunţul prealabil de ofertă pentru Oltchim va fi publicat luni, 4 iunie, pe site-urile Ministerului Economiei şi Oltchim, a mai spus Varujan Vosganian.
„Din perspectiva noastră, un astfel de investitor ar trebui să aibă o bonitate, care să fie probată de scrisori de bonitate bancară sau de confort şi care să acopere măcar 25% din suma posibil de angajat şi care să fie emisă de o bancă de prim rang sau de un consorţiu bancar. Să existe din partea investitorului o experienţă în domeniul chimiei sau al petrochimiei, să existe o reţea regională sau globală în care investitorul se integrează ca actor important. Această ofertă va fi prezentată pe site-ul ME şi Oltchim luni, astfel încât să începem discuţiile, la fel ca în cazul Cuprumin”, a spus Vosganian.
El a precizat că administratorii judiciari sunt ferm hotărâţi să opteze pentru varianta redresării, iar Adunarea Creditorilor a agreat această formă.
Construcţia financiară va fi aceea a formării unui aşa-zis SPV, un vehicul special cu obiective precise, care să preia partea funcţională a Oltchim, şi care, în linii mari, se suprapune peste întregul Oltchim.
„Noi dorim să includem şi platforma pirolizei de la Arpechim în această construcţie. Datoriile vor rămâne la Oltchim, iar Oltchim 2 va fi curăţat de datorii. Creditorii se vor îndestula din suma pe care investitorul o va oferi pentru Oltchim 2”, a subliniat ministrul.
Vosganian a atras atenţia asupra faptului că procesul trebuie realizat cu maximă credibilitate şi, din acest motiv, s-a devansat termenul de negociere şi s-a formulat o solicitare preliminară de intenţie, care are ca obiectiv, pe de o parte, să tatoneze aşteptările pieţei, iar, pe de altă parte, să ajute la realizarea unei liste scurte a posibililor investitori.
„Noi avem trei obiective pentru Oltchim. Primul este necesitatea de asigurare a continuării activităţii la Oltchim. În ultimele trei luni, de când operează procedura de insolvenţă, au fost rezolvate litigiile de natură salarială. Am reuşit să plătim toate salariile din trecut, în ciuda faptului că în perioada 1 ianuarie 2012 – 30 aprilie 2013 Oltchim a lucrat doar la o treime din capacitate, s-a asigurat protecţia socială pentru persoanele disponibilizate, iar producţia de la data la care am preluat Oltchim ca ministru al Economiei şi până azi s-a triplat. În aceste săptămâni suntem în negoceri pentru continuarea finanţării Oltchim. Nu vă pot oferi soluţia până când nu convenim cu Comitetul creditorilor, care trebuie să accepte condiţiile de finanţare pentru Oltchim. În situaţia în care Adunarea Creditorilor va accepta aceste lucru – şi este vorba despre câteva săptămâni – atunci vom putea să asigurăm o activitate la Oltchim, ceea ce, din punct de vedere operaţional, ar rezolva problemele curente ale Oltchim. Asta nu este destul, pentru că, în aceste condiţii, Oltchim nu-şi poate plăti datoriile şi nu poate asigura redresarea combinatului”, a explicat Varujan Vosganian.
El a reamintit că reprezentanţii FMI au spus autorităţilor române că, din perspectiva lor, Oltchim trebuie închis şi lichidat, însă punctul său de vedere este diferit, iar combinatul vâlcean trebuie redresat, pentru că este unul dintre cele mai importante obiective economice din România, dar şi unul dintre jucătorii importanţi din domeniul în care activează.
Cel mai important lucru este că Oltchim, dincolo de brandul său, deţine un număr considerabil de brevete de invenţii, un portofoliu evaluat la multe zeci de milioane de euro.
„De aceea, dacă vorbim despre distrugerea Oltchim, vorbim despre distrugerea unui tezaur de proprietate industrială. Acesta este, poate, principalul motiv pentru care Oltchim trebuie să supravieţuiască. Noi am moştenit Oltchim într-o derivă totală pe pieţele de profil. Anul trecut, Oltchim a ratat perioada de negociere a contractelor. Obiectivul nostru este acela de a asigura funcţionarea continuă a Oltchim, astfel încât, în perioada septembrie-noiembrie 2013, combinatul să fie destul de credibil, astfel încât să-şi asigure, prin contracte ferme, activitatea pe 2014”, a subliniat şeful de la Economie.
