Comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a anunţat că Executivul comunitar va organiza, în următoarele săptămâni, o reuniune cu managerii primelor zece mari grupuri energetice şi miniştrii din ţările în care acestea sunt înregistrate, pentru a discuta criticile aduse faţă de politica sa energetică. Cele zece grupuri sunt GDF-Suez (Franţa), ENI şi ENEL (Italia), E-ON şi RWE (Germania), Vattenfall (Suedia), GasNatural Fenosa şi Iberdrola (Spania), GasTerra (Olanda) şi CEZ (Cehia), care reprezintă împreună 50% din producţia de energie electrică în Europa şi 30% din capacitatea instalată în energii regenerabile.
Reprezentanţii celor mai mari companii energetice europene au susţinut, săptămâna trecută, la o întâlnire cu înalţi oficiali de la Bruxelles, că au fost împinse de Uniunea Europeană (UE) să investească masiv în energii regenerabile şi în noi tehnologii, dar întâmpină dificultăţi de pe urma regulilor diferite de la o ţară la alta, a schemei de tranzacţionare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a problemelor cu subvenţiile.
Directorul general al grupului german de utilităţi RWE, Peter Terium, a declarat că el şi alţi directori se întâlnesc la Bruxelles, pentru a atrage atenţia factorilor de decizie asupra pericolelor cu care se confruntă industria energetică.
“Vrem să trimitem un SOS în Europa, nu doar pentru companii sau pentru sectorul energetic, ci pentru Europa, în ansamblu. O societate nu poate fi prosperă fără o infrastructură energetică adecvată, iar infrastructura noastră este în pericol”, a declarat Peter Terium.
Acesta a avertizat că grupurile energetice închid centrale în Europa care, din punct de vedere tehnic şi al protecţiei mediului, sunt foarte eficiente, însă “sistemul nu le permite să le opereze economic”.
La rândul său, directorul general al grupului italian de utilităţi Enel, Fulvio Conti, a declarat că legislaţia europeană trebuie să fie simplificată, pentru ca industria energetică să poată atrage din nou investiţii.
“Avem constrângeri legislative din partea Europei şi din partea statelor membre, care se contrazic, şi majoritatea pieţelor înregistrează creşteri ale preţurilor pentru consumatori şi niciun profit pentru industrie, iar această situaţie nu are sens”, a spus Conti.
Comisia Europeană a publicat, recent, o variantă preliminară a regulilor pentru ajutoarele de stat acordate producătorilor de energie. În acest document, Executivul comunitar a renunţat la referinţele privind acordarea de subvenţii pentru centralele nucleare, ceea ce ar putea afecta intenţia guvernelor de a utiliza bani publici pentru a finanţa construcţia de noi centrale. În timp ce ţări precum Germania renunţă treptat la energia nucleară în favoarea energiilor regenerabile, Marea Britanie vrea să construiască noi centrale nucleare cu ajutorul fondurilor publice.
Directorul Enel, Fulvio Conti, a apreciat că subvenţiile au creat o situaţie paradoxală în Europa pentru ţările care au abandonat proiectele de energie nucleară în favoarea tehnologiilor non-mature şi energiilor regenerabile.
“Vrem să eliminăm subvenţiile. Decizia de a promova tehnologiile non-mature şi energiile regenerabile a condus la o situaţie ciudată, în care cetăţenii plătesc un preţ ridicat, industria nu înregistrează profituri şi nu sunt făcute investiţii”, a apreciat Fulvio Conti.
Gazele de şist ieftinesc şi cărbunele
În plus, revoluţia gazelor de şist din SUA a afectat şi mai mult competitivitatea şi profiturile companiilor energetice europene. În timp ce preţurile la energie au scăzut în SUA, ca urmare a ofertei abundente de gaze ieftine, în Europa preţurile la energie, în special la gaze naturale provenite din Rusia, au crescut. În consecinţă, Europa a început să importe cărbune ieftin din SUA, pentru a contracara creşterea preţurilor la energie, care a provocat nemulţumiri în rândul consumatorilor.
Potrivit directorului grupului francez GDF Suez, Gerard Mestrallet, Europa este, în prezent, într-o situaţie paradoxală, în care mizează pe cărbune, dar în acelaşi timp vrea să-şi reducă şi emisiile de gaze cu efect de seră.
“Gazul ieftin din SUA este utilizat pentru a produce electricitate, iar SUA renunţă la cărbune. Aşa încât, cărbunele ieftin din SUA ajunge în Europa, unde elimină gazele naturale. Însă, gazele naturale sunt mult mai curate decât cărbunele. Pentru a produce aceeaşi cantitate de electricitate, gazul natural produce jumătate din emisiile de CO2 rezultate de pe urma utilizării cărbunelui”, a declarat Mestrallet.
În întreaga Europă companiile energetice sunt afectate de creşterea costurilor operaţionale, care le reduc profiturile, în timp ce consumatorii sunt nemulţumiţi de creşterea factorilor lor la energie, în special din cauza subvenţiilor pentru energiile regenerabile.
Critici justificate
“Aceste critici sunt justificate. Dar este vorba mai mult de un apel la ajutor decât de critici. Aceste zece grupuri fac apel la întărirea politicii europene în domeniul energiei”, a declarat Gunther Oettinger în cadrul unei conferinţe de presă organizate pentru prezentarea unei liste de circa 250 de proiecte de infrastructură, prioritare pentru perioada de programare 2014-2020.
“În săptămânile care urmează vom discuta cu cele zece grupuri în cadrul unei mari reuniuni, la care vor fi invitaţi şi miniştrii statelor în care ele îşi au sediul social”, a adăugat comisarul european pentru Energie, conform Agerpres.
Managerii celor zece grupuri au denunţat eşecul politicii de susţinere a energiilor regenerabile, ale cărei consecinţe au fost creşterea preţului electricităţii facturate consumatorilor şi companiilor şi o supracapacitate de producţie, care i-a constrâns să închidă centrale cu o capacitate de producţie de 51 GW.
“Înţelegem preocupările acestor zece grupuri, care au acţionari, trebuie să plătească dividende şi să ramburseze împrumuturi”, a comentat Oettinger, care a ţinut, totuşi, să remarce că nu toţi marii operatori europeni s-au asociat acestor critici.
Cehii nu renunţă la Temelin
Cehia vrea să crească ponderea energiei nucleare în mixul energetic, chiar dacă ţara vecină, Germania, şi-a propus să închidă toate centralele nucleare iar preţul energiei electrice pe piaţa europeană este la un nivel scăzut record, transmite Bloomberg.
Adjunctul ministrului Industriilor, Pavel Solc, a precizat că energia nucleară are un rol “crucial” în nou strategie energetică, care este elaborată în prezent şi urmează să fie adoptată de Cabinetul de la Praga la începutul anului următor.
Cu două centrale nucleare şi mai multe termocentrale alimentate cu lignit de la minele locale, Cehia exportă, în prezent, 20% din producţia de electricitate. Însă, până în 2030, Cehia va fi nevoită să înlocuiască capacităţi de aproximativ 3.500 de megawaţi, majoritatea sub forma noilor centrale nucleare.
“Nu putem să acoperim deficienţele cu sursele regenerabile sau prin creşterea eficienţei energetice. Până în 2030 potenţialul nostru de export va dispărea complet”, a declarat Pavel Solc.
Însă, până acum, grupul de utilităţi CEZ, cel care operează cele două centrale nucleare din Cehia, a amânat de două ori alegerea companiei care va furniza următoarele două reactoare de la centrala de la Temelin. CEZ cere Guvernului de la Praga să-i ofere garanţii că preţul energiei electrice va fi suficient pentru a acoperi costurile de 10 miliarde de dolari ale acestui proiect. Statul ceh controlează 70% din acţiunile CEZ.
Potrivit analistului UBS, Patrick Hummel, Cez ar avea nevoie ca preţurile la energie să revină la 80 de euro pentru un megawat oră pentru ca proiectul noilor reactoare de la Temelin să ajungă la punctul de “break-even”. În schimb, pe piaţa din Germania, unde CEZ vinde o parte din energia produsă, preţul energiei electrice a atins în luna august un nivel minim record de 36,20 euro pentru un megawat oră.
“Aceasta îţi arată cât de distructiv ar fi acest proiect dacă nu există un sprijin financiar suficient. Noile reactoare nucleare din Europa sunt de departe neprofitabile şi nu credem că situaţia se va schimba prea curând”, a subliniat Patrick Hummel.
Purtătoarea de cuvânt a companiei CEZ, Barbora Pulpanova, a declarat că echipa managerială nu poate lua o decizie cu privire la noile reactoare de la Temelin până când statul nu va elabora noua strategie energetică pe termen lung. Barbora Pulpanova a adăugat că CEZ trebuie să se asigure că investiţia este profitabilă, lucru care, la acest moment, nu este sigur fără ajutorul statului.
CEZ este prezent pe piaţa românească încă din anul 2005, odată cu preluarea companiei de distribuţie Electrica Oltenia SA. Afacerile Grupului CEZ în România sunt reprezentate de cele 8 companii – CEZ Distribuţie, CEZ România, CEZ Vânzare, CEZ Trade, Tomis Team, MW Invest, Ovidiu Development şi TMK Hydroenergy Power.
