Cea de-a XXXIV-a ediție a Conferințelor FOCUS ENERGETIC a avut în centrul dezbaterilor „Influenţa investiţiilor în creşterea competitivităţii sectorului energetic românesc”. La manifestare, care, din cauza restricțiilor, s-a desfășurat într-un cerc restrâns, au participat reprezentanți ai tuturor factorilor implicați în domeniul energetic: Parlament, Guvern, ANRE, producători, distribuitori, furnizori, consultanți din domeniul energetic, analiști, specialiști etc.
Prezent la manifestare, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA) a făcut o trecere în revistă a investițiilor planificate de companiile aflate în coordonarea ministerului. Potrivit acestuia, la Complexul Energetic (CE) Oltenia (CEO) se vor realiza, în perioada următoare, trei capacități de producție de 400 MW în ciclu combinat, două la Ișalnița și unul la Turceni, precum și 300 MW în centrale fotovoltaice. ”Sperăm că acest plan va conduce la o bună funcționare a CEO în perioada următoare, conducând spre direcțiile prioritare promovate la nivel european, respectiv planul de decarbonare. Romgaz și Electrica au anunțat și ele investiții în producția de energie electrică, iar Romgaz preconizează inclusiv investiții pe partea de petrochimie, prin realizarea unei fabrici de metanol. Dacă ne uităm pe partea de generare înspre Dobrogea, Nuclearelectrica are în plan, începând cu 2026, retubarea Unității 1, iar în planul de dezvoltare, care este cuprins și în Planul Național de Dezvltare și în Strategia Energetică – ce va fi publicată zilele următoare pe site-ul ministerului -, realizarea Unității 3 până în 2030 și a Unității 4 după această dată. Toate aceste planuri vor continua cu cea mai bună reziliență și mai bună acoperire a consumului la nivel național. Toate aceste investiții ale companiilor care se află în coordonarea ministerului vor conduce la realizarea planului de decarbonare a sectorului. Toate aceste măsuri, toate aceste planuri vin în sprijinul Pactului European Verde, vestitul Green Deal, prin care trebuie să ne aducem un aport semnificativ și noi, ca parte a comunității europene, referitor la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a mai spus Dan Drăgan.
Potrivit acestuia Green Deal beneficiază de câteva mecanisme. ”Se va reuși finanțarea acestor proiecte – și vorbim de Just Transition Found, unde, inițial, se vorbea de o alocare pentru România de 700 milioane de euro, iar la nivelul UE s-a pus problema majorării fondurilor de tranziție până la 40 miliarde de euro; în acest caz, și fondurile României vor crește corespunzător și se așteaptă până undeva la 4 miliarde de euro. Avem schema de Invest EU, care va fi derulată de Banca Europeană de Investiții cu garantarea împrumuturilor de către Comisia Europeană. Avem și directivele de tranzacționare a certificatelor CO2, avem mecanismul 10c, unde sunt susținute proiectele până în 12,5 milioane euro; sunt 14 proiecte care au fost propuse CE. Iar mecanismul 10d, care va fi implementat în perioada următoare, presupune alocarea unor sume până în anul 2030. Este un nivel estimat în funcție de prețul de vânzare a certificatelor CO2 în perioada următoare. Noi estimăm un nivel minim de 5 miliarde de euro în perioada următoare. Astfel, prin mecanismul 10d se pot dezvolta proiecte pe gaz pentru tranziție de la cărbune. Sperăm ca acest mecanism să fie implementat cât mai curând și în România.
Toate aceste măsuri vin în completarea Planului Național Integrat Energie – Schimbări Climatice (PNIESC), care a fost transmis la Bruxelles. Ca draft, este în evaluare strategică de mediu. Prin PNIESC, România urmărește o țintă de 30,7% energie regenerabilă până în 2030, urmând ca până în 2050 să se ajungă la neutralitate. Strategia Energetică a fost transmisă la Ministerul Mediului, se află în faza de up-datare a avizului de mediu. Va fi plublicată pe site-ul ministerului în perioada următoare. După primirea avizului de mediu și parcurgerea etapelor următoare urmează să fie prezentată Guvernului. Prin strategie, nu vom mai vorbi de proiecte prioritare, ci de direcții prioritare. Trebuie să meargă în paralel cu PNIESC, care va avea o actualizare în 2030”, a mai spus secretarul de stat.
Potrivit acestuia, Strategia Energetică va fi aprobată de Guvern, urmând ca, în anul 2023, să fie revizuită potrivit PNIESC. În ceea ce privește listarea Hidroelectrica, Dan Drăgan a afirmat că aceasta este influențată de contextul economic și epidemiologic global. ”Dorința este ca societatea să devină un jucător important, inclusiv pe piețele de capital. Ca timing nu pot să va dau informații concrete”, a precizat reprezentantul MEEMA. Pe de altă parte, acesta a declarat că, la nivelul Guvernului, a fost creat un comitet de coordonare, aflat în directa subordine a prim-ministrului, pentru construirea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. ”Se dorește atragerea partenerilor tradiționali ai României, cum sunt SUA, partenerii din NATO și UE pentru realizarea acestor proiecte. Au trecut aproape 7 ani în care s-a încercat realizarea unui aranjament financiar și cooptarea unor parteneri, dar fără succes. În peroada următoare, comitetul va depune toate diligențele pentru a veni cu o soluție concretă”, a mai spus Dan Drăgan.
Cristina Prună, deputat: De energie depinde întreaga economie a României
”Istoria ultimilor 30 de an arată că investițiile în energe par a fi greu de realizat, deși este foarte mare nevoie de ele. De energie depinde întreaga economie a României. Pe de o parte, avem capacități foarte vechi de energie electrică, deci este nevie de investiții, pe de altă parte avem acest cadru european care se numește Green Deal și care ne obligă să regândim maniera de producere a energiei, astfel încât aceasta să fie mult mai puțin poluantă, să atingem acea neutralitate climatică”, a declarat, la rândul său, deputatul Cristina Prună, membru al Comisiei de Industrii și Servicii.
”Oportunitățile sunt foarte multe și trebuie să ne gândim cum să facem să accesăm acești bani europeni, care ne pot ajuta să dezvoltăm sectorul energetic. Trebuie să ne uităm și la investițiile private, și cum putem activa aceste investiții private. Se vorbește despre alocarea a 80 miliarde de euro la summitul european ce tocmai s-a încheiat. Important este ca acești bani să nu rămână numai pe hârtie. Să atragem cât mai mult din acești bani, inclusiv pentru sectorul energetic. Guvernul a lansat la rândul său un plan de investiții. Acolo am văzut cifra de 12,4 miliarde de euro. De asemenea, este o cifră mare. Întrebarea este, pe de o parte, cum putem să luăm bani europeni pentru a finanța aceste nevoi de investiții și cum putem, din ”plăcinta” asta mare, care se prefigurează, să o feliem astfel încât, pe fiecare felie, să fie cât mai mulți bani europeni. Și avem cadrul financiar multianual, avem Recovery Fund, partea de împrumuturi și partea de granturi, mai avem și partea de Just Transition Fund. Și acolo putem să facem mult mai multe eforturi ca gazul natural să fie finanțat prin acest Fond de Tranziție Justă”, a declarat Cristina Prună.
Pe de altă parte, aceasta a pus problema menținerii mixului energetic echilibrat pe care România ăl are în prezent. ”S-a vorbit de investițiile de la Cernavodă. Este în planul de Guvern. Ceea ce nu știm este cât costă. Sunt anumite cifre care se vehiculează. Sunt 5 mliarde de euro, sunt 6 miliarde de euro. Trebuie să ne uităm cum putem atrage parteneri europeni. Cu toții ne dorim să avem pateneri strategici, să vină să finanțeze aceste proiecte mari de infrastructură energetică, însă trebuie ca și partenerii europeni să-și dorească acest lucru. De aceea, trebuie gândit un mecanism prin care să le arătăm că există o oportunitate. În ceea ce privește regenerabilele, ca parlamentar am văzut proiectul de subvenționare a energiei eoliene offshore. Trebuie să ne uităm cu mult, mult mai multă atenție dacă această schemă de finanțare se pretează. România a mai lansat asfel de scheme de finanțare în trecut, chiar înaintea tuturor și cu costuri destul de mari. Trebuie să ne uităm la posibilitățile de finanțare de la nivel european înainte de a începe scheme de finanțare”, a completat deputatul.
Banii de la AFM sunt blocați în tot felul de povești
Tot în privința regenerabilelor, aceasta a pus problema prosumerilor. ”Există bani, la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Dar am văzut cu toții că acele programe sunt blocate în tot felul de provești, de dosare cu șină, fără dosare cu șină. Important este să ne uităm cum putem să deblocăm aceste programe. Cel puțin pe partea aceasta există și legislație, și surse de finanțare. Cred că ar trebui accelerate și programele acestea”, a completat parlamentarul.
Pe de altă parte, a pus problema Complexului Energetic Oltenia și a nevoii de finanțare. ”Este foarte mare acolo. Mai presus de toate trebuie să ne uităm dacă putem să acoperim această nevoie de finanțare, prin acel fond de modernizare, prin Just Transition Found. Mie nu îmi este clar, acum, de unde vom lua banii, dacă chiar putem menține acea zonă ca una care produce energie. Cred că este nevoie de stabilitate și predictibilitate și să ne uităm la un plan real de accesare a banilor europeni. Și mai cred că acest proiect, care, parcă pe zi ce trece, devine o utopie, de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră ar trebui să fie pus și pe agenda Guvernului, și pe agenda Parlamentului. Cred că acest proiect ne poate ajuta să avem bani din sectorul privat, care să ajute la tranziția energetică. Am văzut cu toții ce înseamnă estimarea acestui proiect, vorbim de sume de miliarde de euro, care ar putea să intre la bugetul de stat. Noi (n.r. – USR) am venit cu o viziune, ca acești bani să fie investiți prin Pilonul II de pensii, pe model norvegian, pentru a face investiții mai departe în decarbonarea sectorului energetic. Este o sursă de finanțare care nu depinde nici de proiectele europene, nici de capacitatea unora sau altora de a atrage fonduri”, a mai spus Cristina Prună. Aceasta a completat, răspunzând unei întrebări, că legislația offshore trebuie să treacă prin Parlament, dar că, la fel ca orice proiect de lege, trebuie foarte bine fundamentat. ”În 2018, din Parlament, am reclamat acest lucru: că nu s-a venit cu aceste proiecții de preț pe legea propusă la acea vreme. Așteptarea mea este ca Guvernul să facă acest lucru. Dacă vom lucra pe o lege offshore să o facem împreună, cu toate partidele și cu proiecția de date care să vină din partea Guvernului și cu studiile respective. Există o așteptare ca legea să reflecte realitatea și proiecțiile de preț viitoare. Suntem deschiși la astfel de discuții. Cred că este momentul să se întâmple, dacă mai vrem ca acest proiect să aibă loc”, a mai spus parlamentarul USR.
Maria Mânicuță, ANRE: Fără gazele din Marea Neagră, plătim singuri BRUA
”România, când a avut președinția UE, a fost cea care a finalizat adoptarea Pachetului de energie curată. Dacă ar fi să rezum acest pachet, el înseamnă 3 lucruri: mai multă competiție, mai multă integrare europeană, mai multă energie verde. Orice politică energetică pe care o facem în țară trebuie să țină seama de aceste 3 aspecte”, a declarat Maria Mânicuță, director pentru tarife de reţea energie electrică şi gaze naturale în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).
”Poate nu vom mai face greșelile pe care le-am făcut până acum, în sensul că inițiativele din Parlament de scheme de ajutor de stat trebuie să fie bine gândite de către statul român și asta nu se poate decât prin implicarea directă a ministerului, de a se vedea dacă ajutorul de stat pe care îl vom da este absolut necesar pentru a acoperi diferența între costurile de producție și prețul de piață. Altfel, UE nu va aproba astfel de scheme de sprijin. Trebuie să uităm cuvântul subvenționare. În ceea ce privește investițiile Autoritatea este răspunzătoare de segmentul de transport și distribuție de energie electrică și gaze naturale. ANRE aprobă planuri de perspectivă de 10 ani pentru operatorii de transport, planuri ce trebuie integrate cu dezvoltarea rețelelor transfrontaliere. Cât privește operatorii de distribuție, aceste planuri sunt orientate atât pentru îmbunătățirea indicatorilor de continuitate a rețelelor care au un grad de uzură destul de avansat, cât și pentru îmbunătățirea pierderilor tehnice în rețele și ca această infrastructură să suporte dezvoltarea pieței de energie. Trebuie să dăm cât mai mult credit dezvoltării rețelelor inteligente. Pe de altă parte, și operatorii trebuie să fie conștienți că pot dezvolta proiecte în care ar putea atrage fonduri europene”, a mai spus reprezentantul ANRE.
În ceea ce privește transportul de gaze naturale, Maria Mânicuță a anunțat că anul acesta vom avea o premieră: se va finaliza segmentul românesc al conductei BRUA. ”Dacă noi nu am rezolvat problema exploatării de gaze din Marea Neagră, eu personal mă gândesc ce vom transporta prin această conductă de gaze. În paralel se dezvoltă prin Bulgaria o nouă conductă de gaze către partea vestică, pe traseul Rusia-Turcia-Bulgaria-Serbia-Slovenia-Italia. Ca atare, în tarifele de transport, începând de anul viitor, Transgaz va începe să-și recupereze partea de bani pe care a investit-o. Asta va însemna o creștere, probabil, a tarifului, în condițiile în care nu vom avea trafic de gaze. Eu sper foarte mult să se găsească și un trafic de gaze, astfel încât povara aceste investiții să nu fie trecută numai în sarcina consumatorilor români și să o folosească și furnizori externi, să aducă bani din utilizarea acestei rețele”, a declarat Maria Mânicuță.
Aceasta a precizat, în urma unei întrebări, că toată investiția, în valoare de aproximativ de 480 milioane de euro, se va împărți pe 40 de ani. ”Sunt convinsă că rețeau va transporta ceva. În viitorul apropiat există un oarecare risc”, a mai spus Maria Mânicuță.
Pe de altă parte, aceasta a anunțat că este în avizare un proiect de HG care să atragă bani europeni pentru dezvoltarea unor rețele de gaze naturale inteligente. ”Se referă mai degrabă la posibilitatea consumatorilor de a participa în timp real la piața de gaze naturale. Ar fi de așteptat ca aceste rețele să se îmbunătățească în special în zona urbană. România își propune să introducă gaze în cât mai multe localități. Se așteaptă ca în aceste localități să fie rețele mai inteligente decât există la actualii consumatori. Ar putea fi ca la internet, unde România a ars niște etape și acum avem una dintre cele mai mari viteze de internet din lume”, a precizat Maria Mânicuță.
Pandemia de coronavirus se va vedea în tarife
”În ANRE am creat o direcție care analizează programele de investiții atât ex-ante, cât și pentru a verifica că beneficiile se fac ex-post. Ca atare, operaratorii de distribuție și de transport de energie electrică și gaze naturale sunt atent monitorizați cu privire la cheltuirea banilor și la eficiența cheltuirii acestora. Legea aprobată recent în Parlament prevede că orice racordare de acum încolo va fi suportată de operator, indiferent de principiul eficienței sau nu. Acest lucru va fi o sarcină suplimentară a operatorilor de gaze naturale, ceea ce înseamnă că vor trebui să răspundă solicitărilor respective nemaiavând dreptul să refuze pe motivul că dezvoltările respective nu sunt eficiente. O parte din fondurile pe care aceștia le-ar fi dedicat extinderii rețelelor de gaze naturale noi se vor duce pentru finanțarea racordărilor. O să vedem dacă legea va fi promulgată. Este o premieră, cei care se racordează, nu vor mai plăti pentru aceasta”, a mai spus reprezentantul ANRE.
În ceea ce privește costurile pe care companiile din sector le suportă din cauza pandemiei de coronavirus, Maria Mânicuță a precizat că la ANRE s-au primit foarte multe scrisori din partea actorilor din piață, dar că doar operatorii de transport și distribuție pot beneficia de recuperarea costurilor, potrivit legislației în vigoare, restul trebuind să accepte rigorile pieței. ”În metodologiile de tarifare pentru transportul și distibuția de energie electrică și gaze naturale sunt prevăzute recunoașterea unor costuri extraordinare cu privire la situații extraordinare. În situația prin care trecem azi, operatorii ne-au informat asupra măsurilor, care pot fi traduse în bani. Este de așteptat un impact asupra tarifelor de anul viitor sau, mai degrabă, din 2022. Se va întâmpla. Conform regulilor, își finanțează din surse proprii cheltuielile, dar să nu uităm că nimic nu e gratis pe lumea asta. Să vă dau exemplu. În tarifele aprobate, de regulă, costurile de securitate, igienă etc. reprezentau sub 0,5%. De acum mă aștept că fie într-un procent mult mai ridicat. Cam 2% s-ar putea să fie. Până acum, operatorii au venit să ne spună, dar fără calculație. Operatorii vor veni cu documente, să arate acest cost. Impactul în facturile pentru populație nu va fi mare pentru că tariful de transport și distribuție reprezintă circa 30% (n.r. – în acest 30%, 2% ar urma să fie costurile cauzate de pandemie). Dar pe piața angro de energie se înregistrează un preț mai mic al energiei, în această perioadă, iar producătorii merg la limita de profitabilitate. Dar, pe termen lung, nu înseamnă că nu vom vedea această situație. Este punctul meu de vedere, nu al ANRE”, a precizat Maria Mânicuță.
În ceea ce privește furnizarea gazelor naturale, reprezentantul ANRE a explicat că sunt definiți furnzorii de ultimă instanță din acest domeniu. ”Se intenționează să se vină cu reguli suplimentare, în condiții de liberalizare totală. Legislația prevede ca, în situația în care un furnizor dă faliment, să avem acest furnizor de ultimă instanță. ANRE are o procedură de selectare. Consumatorii nu vor rămâne fără gaze, pentru simplul motiv că suntem racordați la o țeavă pe unde circulă gaze”, a mai spus Maria Mânicuță.
Bogdan Badea, Hidroelectrica: Principala frână în calea realizării investițiilor serioase o reprezintă birocrația
”Trebuie să plecăm de la niște realități. Am plecat de la un excedent de putere instalată în România. Timpul, diversele reglementări, managementul mai bun sau mai puțin bun al unor companii a făcut ca, ușor-ușor, să trecem din postura de producător și exportator de energie la importator de energie electrică. Este o istorie de 30 de ani”, a spus Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica, la cea de-a XXXIV-a ediție a Conferințelor FOCUS ENERGETIC.
”Suntem parte a UE, ne-am asumat niște obligații. Ni le-am asumat, nu ne-au fost impuse. Dacă ne dorim un sistem energetic mai curat, atunci trebuie să ne asumăm niște costuri. Aici sunt 2 chestiuni ce trebuie foarte bine definite. Un preț mic al energiei electrice nu susține investițiile. Investițiile se fac cu un preț corect al energiei”, a spus șeful Hidroelectrica.
Răspunzând unei întrebări, acesta a precizat că, dacă vrem să avem și investiții, trebuie să avem un preț corect. ”Dacă vă uitați în factură, un impact de 10% poate părea foarte mult. În realitate, este mai puțin. Dădeam exemplu cu pachetul de țigări, dar sunt mai scumpe țigările. Dacă acesta este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru viitorul copiilor noștri, pentru o energie mai curată, pentru un mediu mai curat, eu unul sunt foarte dispus să-l plătesc. Dar trebuie și un pic de curaj pentru a spune lucrurilor pe nume. Dacă vrem investiții, acestea trebuie susținute de un preț corect și de mecanisme de finanțare”, a mai spus Bogdan Badea.
”Noi considerăm că cel mai bun indicator pentru un preț corect al energiei este piața liberă. Am văzut ce s-a întâmplat de la apariția OUG 114/2018. Ceea ce sper să nu se mai întâmple de aici înainte este să nu mai avem astfel de surprize legislative. Nu discutăm pe taxa de 2%, nu discutăm de impunea furnizării unei cantități de energie la preț reglementat – prin asta, practic, s-a realizat și o distorsionare a prețului în piață. S-a văzut că un deficit în zona de piață concurențială a condus imediat la creșterea prețului, ce a fost preluată imediat de industrie. Nu vreau să mai dezbat acest subiect”, a mai spus reprezentantul Hidroelectrica.
Pe de altă parte, acesta este convins că principala frână în calea realizării investițiilor serioase în România o reprezintă birocrația. ”Avem mult prea multe autorități ale statului care trebuie să-și dea cu părerea pe orice aviz și autorizație. Avem o incoerență legislativă, care a condus la o frânare a investițiilor, nu numai în sectorul enegetic, ci, în general, în infrastructura mare. Trebuie înțeles că, pentru a face o investiție mare, trebuie predictibilitate, trebuie un cadru legislativ așezat și trebuie ca toate autoritățile care concură la avizarea și autorizarea unui astfel de proiect să se miște cu aceeași viteză cu care doresc investitorii să se miște. Nu cred că trebuie să facem o diferențiere între investitorii privați și cei de stat. Fiecare dintre noi ne confruntăm cu aceleași probleme. Ceea ce așteptăm de la autorități este ca transpunerea obiectivelor Green Deal, că s-a vorbit despre ele, să fie o transpunere pragmatică, să beneficiem de această oportunitate. Vorbim de un viitor unde numai energia regenerabilă își va găsi locul. Discutăm de un combustibil de tranziție, care trebuie utilizat cât mai repede, și anume gazul. Și aici s-a discutat despre scheme de susținere. Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să avem proiecte. Din această perspectivă, și Hidroelectrica a salutat inițiativa de a revizui planurile de investiții, de a intra pe o zonă de diversificare, de a ne asuma niște ținte mai ambițioase. Acest lucru a fost realizat la nivelul companiei. Avem un plan de investiții pe care l-am analizat foarte serios. Am plecat de la ceea ce avem în derulare, iar aici componenta de investiții s-a împărțit în 2 zone: investiții în proiecte noi și investiții în modernizări și retehnologizări. Din experiența de până acum, partea de modernizare/retehnologizare a mers mai repede, pentru că au fost mult mai puține avize și autorzații de luat. Dar viitorul nu sună deloc bine, pentru că, practic, și pentru asta am ajuns, pentru înlocuiri de echipamente de exemplu, să avem nevoie de tot mai multe avize și autorizații, la care se adaugă incoerența diverselor autorități din diverse zone. De exemplu, pentru retehnologizarea de la Vidraru se cere acord de mediu, iar pentru retehnologizarea la Râul Mare – Retezat nu se cere studiu de evaluare adecvată și un acord de mediu de asemenea complexitate. Două zone diferite, două păreri diferite. Evident că o astel de procedură, care durează ani de zile, întârzie și mai mult realizarea unei investiții, indiferent cât de multe investiții alocăm, cât de mult ne dorim și cât de necesare sunt”, a spus Bogdan Badea.
Piedicile administrative în calea investițiilor pot avea urmări catastrofale: Jiul a inundat numeroase gospodării și a făcut pagube însemnate
Acesta a precizat că performanța financiară pe care a înregistrat-o Hidroelectrica în ultimii ani trebuie întoarsă în investiții, pentru o dezvoltare durabilă a companiei. ”Cred că Hidroelectrica va trebuie să fie pilonul principal în investițiile de energie regenerabilă. De aceea, pe lângă investițiile în capacități de producere hidro, dorim și o diversificare a portofoliului, 100% energie verde. Și aici vorbim de solar, de eoliene onshore, de eoliene offshore. România oferă multe oportunități din punct de vedere al resurselor pe care avem. (…) În acest moment, din punct de vedere al capacităților de producție, zona de combustibili fosili ușor-ușor se stinge. Practic, lasă un gol în spate, pe care, la această oră, fără niște niște investiții majore, nu avem cu ce să-l umplem. Acesta este principalul semnal de alarmă pe care trebuie să-l tragem. Când vorbești de mii de megawați în bandă trebuie să vii cu niște investiții care să acopere acea bandă. Din această perspectivă, Hidroelectrica a analizat toate potențialele amplasamente pe cursuri de apă care ar mai permite construirea unor noi centrale. Nu este deloc un demers ușor. Știm cu ce ne confruntăm, cu investițiile deja în derulare. Credem că doar aceasta este soluția. Am reanalizat niște proiecte mai vechi, care înseamnă reamenajarea cursului Dunării. Ne amintim că aveam în celebrul proiect de Strategie energetică a României proiectul de la Turnu Măguele-Nicopole. Este un proiect extrem de ambițios, frumos, dar care implică mai multe state. Dacă unul dintre state nu dorește realizarea proiectului sau nu are în prioritate în perioada următoare realizarea proiectului, nici noi nu putem face proiectul. De aceea am încercat să ne orientăm către zona 100% românească. Este un sector amenajabil, pe care l-am prins în Strategia Energetică, care înseamnă amenajarea fluviului Dunărea de la Măcin, cu efecte chiar până la Porțile de Fier II. Aici sunt diverse scenarii, unde putem adăuga de la 300 MW la 600 MW, în funcție de cădere. Necesită studii de fezabilitate extrem de bine făcute. Practic, trebuie să intrăm într-o nouă logică investițională. Sunt investiții unde componenta energetică este de 20-30%, restul fiind reprezentat de alte funcțiuni, cum ar fi alimentarea cu apă a unor localități, irigații sau alte asemenea, dar autoritățile de resort nu vor să facă investițiile necesare. Toată lumea vrea ca Hidro să facă investițiile. În anul 2020 nu se mai poate așa ceva. Suntem o companie care funcționează pe o piață competitivă. Ca atare, nu putem investi decât în investiții rentabile, în proiecte rentabile. Este cheia viitorului investițiilor în România”, a precizat reprezentantul Hidroelectrica.
Acesta a dat ca exemplu un caz special, investiția de la Bumbești, pe Jiu. ”Aici, investiția este terminată pe o primă treaptă și nu putem să o punem în funcțiune din cauza unei decizii, din cauza unei incoerențe legislative. Am văzut ce s-a întâmplat pe perioada de viitură. Sate inundate, drumuri rupte. Toate acestea pentru că la ora la care vorbim râul Jiu nu este amenajat. În mod ciclic, aceste inundații vin. O amenajare hidro are un impact asupra mediului, pe care îl evaluăm la acest moment, încercăm să-l diminuăm. Cred că aici este nevoie de un echilibru. Pe de altă parte, trebuie să vedem și care este impactul social și necesitățile pe care comunitățile din zona respectivă le au. Mi-ar plăcea să trăim cu toții într-o pădure virgină, să fim înconjurați de animale și să ne cânte păsărelele. Nu se mai poate face acest lucru”, a mai spus Bogdan Badea.
Împroprietăriri peste Hotărâri ale Guvernului de expropriere
Pe de altă partee, reprezentantul Hidroelectrica a dat câteva exemple în ceea ce privește piedicile pe care le-au întâmpinat în derularea unor investiții. ”Răstolnița este o centrală construită în proporție de 95-97%, cu toate echipamentele pregătite. La sfârșitul lui 2017 s-a obținut HG de expropriere. Timp de 2,5 ani, dreptul statului nu a putut fi întabulat. Am avut probleme cu ocolul silvic local, cu Garda Forestieră, cu Romsilva, cu suprapuneri de proprietăți între Romsilva și „Apele Române”. Problema nu este rezolvată nici acum! Am făcut și o statistică nu numărul de adrese trimise diferitelor autorități. Sunt 5 pagini pline. După ce s-a întabulat dreptul de proprietate al statului, o comisie de fond funciar a retrocedat unui domn, pe care nu vreau să-l numesc acum, descendent al unor familii nobiliare din zonă, 50 ha de pădure, care nu mai pot fi întabulate acum, pentru că este întabulat dreptul statului. Dar nici nu primim avizul de defrișare, ca să putem umple lacul și să punem instalația în funcțiune. Singura soluție este să ne adresăm altor autorități ale statului (n.r. – cel mai probabil, Bogdan Badea s-a referit la Procuratură), care să lămurească cum poate fi cineva împroprietărit peste o HG de expropriere. Este doar un exemplu de incoerență legislativă. Au început să elibereze titluri de proprietate cu poziționare incertă, astfel încât, în momentul în care tu vrei să plătești contravaloarea terenului, pentru că statul român a luat o decizie de expropriere, ei spun că nu știu exact cui trebuie să plătești, pentru că au dat mai multe titluri cu poziționare incertă. Sunt șmecherii prin care se speculează legea și care cred că, în final, cu părere de rău, vor fi soluționate de alte instituții ale statului. Este inadmisibil ca, după 3 ani, să nu obții, de exemplu, de la Garda Forestieră Brașov, un aviz pentru defrișare, pentru că se moare de grija domnului care trebuie să fie pus în posesie. Al doilea caz de genul acesta este la Bumbești. Un alt caz recent este cel de la Bistra Mărului. Este o centrală de echilibrare, unde se poate aduce un aport semnificativ de energie, prin continuarea unei galerii de 3,2 km. Tocmai semnasem contractul de execuție, iar constructorul se apucase de treabă. După o sesizare a unui ONG a venit Garda de Mediu, care a sistat lucrările. Suntem cu investiția blocată și suntem în instanță. Avem autorizație de construire. Sigur că sunt autorizații emise în altă epocă. Dacă ne raportăm la reglementrile în vigoare, avizele și felul în care erau elaborate documentațiile la momentul 1992 erau diferite față de momentul 2020. Nu mi se pare normal. Dacă nu se rezolvă rapid, astfel de probleme nu vor bloca doar investițiile în sectorul energetic, ci toate investițiile mari, care au perioade lungi de implementare”, a spus Bogdan Badea.
Pentru Hidroelectrica este un business zona consumatorilor casnici
Acesta a precizat că, deoarece Hidroelectrica produce energie verde, iar resursele sunt relativ limitate, compania ar trebui să fie principalul partener în ceea ce înseamnă Pachetul Energie Schimbări Climatice. ”Depunem foarte multe eforturi în a armoniza ceea ce înseamnă cerințele din punct de vedere al protecției mediului cu amenajările hidro. Din experiențele pe care le-am avut, zonele în care s-au dezvoltat amenajări hidro, și vă dau exemplu Bicaz, Vidraru, Râu Mare Retezat, au generat plusvaloare pentru habitat, au generat chiar declararea unor situri „Natura 2000”, pentru că, per total, au avut un impact pozitiv. Trebuie să găsim armonie între noi, ca investitori, și administratorii de parcuri naturale și toate entitățile preocupate de acest subiect. E un efort comun. Cred că este nevoie de multă înțelepciune în gestionarea acestor situații. Ar trebui să ne uităm și la alte state cum au aplicat legislația, pentru a nu mai avea parte de birocrație excesivă. Cheia, în acest moment, este debirocratizarea, accelerarea procesului de autorizare în ceea ce considerăm noi ca fiind proiecte prioritare”, a mai spus șeful Hidroelectrica.
În ceea ce privește dezvoltarea activității de furnizare a energiei, Bogdan Badea a declarat că orientarea Hidroelectrica spre zona de consumatori finali, nu numai conumatori casnici, a reprezentat o preocupare în ultimii 3 ani. ”Hidroelectrica este nu numai producător, ci și furnizor de energie electrică. Am considerat că este un business pentru Hidroelectrica zona consumatorilor casnici. Am văzut ce a însemnat prețul reglementat. Ne uităm la prețul reglementat, la prețul în piața angro și vedeam o diferență de preț foarte mare, care nu ajunge la consumatorul final. Atunci am considerat că, din punct de vedere al business-ului, pentru Hidroelectrica este important orice bănuț pe care îl primim în plus. Aici este cheia. Nu poți să ai un preț la consumatorul final mai mic decât prețul pe piața concurențială. Dacă ne-am duce la un preț de 200 lei/MWh (n.r. – ministrul Economiei a avansat un astfel de preț), iar prețul de achiziție este de 250 de lei, să spunem, undeva este o lipsă de logică. Se generează niște pierderi. Dacă ai norocul să-ți fie recunoscute pierderile, în final nu ar fi nicio pierdere. Dacă nu ai norocul să-ți fie recunoscute, e pierdere curată. Ne așteptăm ca de la 1 ianuarie (n.r. – momentul liberalizării complete a pieței de energie) să fie o piață mult mai agresivă. Ne pregătim cu infrastructura necesară, astfel încât să putem fi un competitor foarte serios pe piața de furnizare. Acest an a fost unul puternic distorsionat, cu hidraulicitate foarte proastă. Nu vrem să mai ajungem în situația „băieților deștepți”, când vindeam ce nu aveam, cu o supracontractare masivă. De aceea am fost foarte rezervați pe zona de contractări. Pentru semetrul 2, am primit reglementări în privința cantităților și prețurilor pentru consumatorii casnici abia în ultima săptămână”, a mai spus reprezentantul Hidroelectrica. Potrivit acestuia, în prezent, ”pe fondul unei hidraulicități în revenire, suntem extrem de confortabili cu stocul pentru iarnă, suntem undeva la 94% grad de umplere în lacuri”, a mai spus șeful Hidroelectrica.
În ceea ce privește listarea, acesta a declarat că s-au făcut pregătiri intense în ultimii ani. ”Am făcut 2 selecții pentru consultanții pentru listare. Am reușit să închidem procedura de selecție pentru consultantul juridic internațional, care va asista acest proces. Am făcut toate demersurile și pentru selectarea ultimului consultant. Targetul stabilit anul trecut era listarea la sfârșitul acestui an. Odată cu apariția pandemiei, odată cu surpriza din Parlament, cu legea care interzice vânzările, suntem pe hold. Așteptăm să se clarifice această chestiune din punct de vedere legislativ. Discutăm de listare la maximum un an de zile din momentul în care lucrurile revin pe făgaș normal”, a precizat Bogdan Badea.
Petre Stroe, MET România: Birocratizarea excesivă devine de multe ori insurmontabilă pentru investitorii privați
”MET România este un furnizor de energie electrică și gaze naturale relativ nou pe piață, cu o explozie a capacității de furnizare, în special în ultimii 3 ani. Pentru mine, acest lucru a fost mereu o încercare. Am reușit să aducem activitatea la acest nivel, moment în care ne-am întâlnit cu tema zilei de astăzi, și anume investițiile”, a declarat Petre Stroe, director general al subsidiarei din România a grupului elvețian MET, la cea de-a XXXIV-a ediție a Conferințelor FOCUS ENERGETIC.
”S-a vorbit și chiar mă bucur că un jucător atât de important ca Hidroelectrica, nu de acum, ci de ceva timp, s-a uitat la zona de furnizare. Mă bucură în special faptul că societăți cu capital de stat, cum sunt Hidroelectrica, Romgaz, Transelectrica, Electrica și mulți alții, își extind zona de activitate în arii în care, acum ceva timp, era greu să te gândești că vor acționa. Pentru ceea ce înseamnă zona privată, și mă refer la furnizori, lucrul acesta reprezintă o încercare, pentru că, evident, din punct de vedere al competiției, lucrurile sunt absolut OK. Din punct de vedere al efortului unui furnizor privat de a concura cu companii de genul pe care le-am menționat înainte este un lucru deosebit de greu. Zona privată trebuie să-și asume partea de investiții, la fel ca și zona cu acționariat de stat, care are, însă, pe lângă constrângerile de rigoare, și avantajele de a avea un acționar puternic, un acționar care, în multe zone, poate să influențeze în bine procesul investițional. Chiar dacă dl Badea a menționat zona care este într-adevăr ciudată și care vine tot din partea statului, și anume birocratizarea excesivă a părții de autorizări. Dacă impactează un jucător atât de important și cu posibilități mult mai mari decât un jucător privat, vă dați seama că, în ceea ce ne privește, lucrul acesta devine de multe ori insurmontabil! Am un mic exemplu, dar care se poate încadra în ceea ce spunea dl Badea. Încercăm să electrificăm parcul auto. După aproape 3,5 luni, nu am reușit să luăm un eco-tichet! Nu aș putea să vă precizez câte pagini cu documente a trebuit să furnizăm, dar vă pot spune că am renunțat! Am achiziționat o mașină electrică fără să mai apelăm la un eco-tichet. Deci, lucrurile sunt deosebit decomplexe”, a mai spus Petre Stroe.
Un furnizor serios trebuie să aibă și capacități de producție
”Revenind la zona din care vin eu acum, anume zona privată, și mai ales din perspectiva furnizorului, după părerea mea activitatea furnizorului a devenit deosebit de complexă, dar existența furnizorului, având în vedere complexitatea pieței, este afectată de foarte mulți factori. Și atunci, singurul lucru care poate să plaseze un furnizor în poziția în care să fie un concurent serios pe piață este o investiție în capacități de producție. Un furnizor are de oferit soluții și servicii către consumatorul final, iar noi trebuie să înțelegem că acesta a fost, este și, probabil pentru o lungă perioadă de timp, va fi pus în centrul universului, în sensul în care trebuie să-i oferi absolut tot. Și atunci dl Badea a precizat câteva dintre elementele care reprezintă costuri pentru furnizori. Nu a precizat două dintre elementele importante: echilibrarea și predicitibilitatea în cererea cantității de energie. Pandemia și criza care a însoțit-o au avut un impact negativ, cel puțin în zona furnizorilor, și asta pentru că consumul a fluctuat. Evident, s-a dus spre zona de subconsum. Orice furnizor important își achiziționează energia înainte de începerea contractului. Așa că am avut energie achiziționată la prețul pieței, să zicem 280 de lei/MWh și, din cauza subconsumului, a trebuit să vindem la 130 de lei/MWh, lucru care a avut un impact financiar ce a depins de soliditarea financiară a funizorului. Unii furnizori au putut să și-o asume, alții nu. Ceea ce este mult mai serios este că a avut o influență negativă asupra acționarilor, care, anterior, aveau în vedere investiții în capacități de producție și care acum își regândesc strategia”, a anunțat șeful MET România.
Marii consumatori ar putea avea facturi mult mai mici la energie dacă își reduc dezechilibrele de consum
”Revenind la partea investițională, trebuie subliniat că, în condițiile unei asemenea situații de criză, dacă un furnizor are și o capacitate de producție, poate mult mai ușor să o gestioneze. Poate să-și gestioneze și partea de echilibrare fizică, oferind consumatorului ceea ce va cere, și anume o asumare a dezechilibrelor în proporție de 100%, o asumare a variațiilor de consum în proporție de 100%. Ca o paranteză, revin la o temă pe care o voi repeta și, probabil, la un moment dat, va trebui să fie dezbătută serios, și anume tema privind prețurile energiei electrice. Prețurile sunt mai mari, sunt foarte mari, sunt extrem de mari la consumatorul final, fie el rezidențial sau industrial. Dacă ne uităm foarte bine la dezechilibrele generate de consumul acestor consumatori, să zicem 10-15%, ce ar însemna un consum, îndeosebi la consumatorii industriali mari, o gestionare a consumului în așa fel încât dezechilibrele să fie reduse cu 10%, ce preț, ce factură ar putea să aibă consumatorul respectiv. 10% factură mai mică numai acționând într-un anume mod. De fapt, stă în decizia consumatorului! Înseamnă enorm! Închizând paranteza, eu voi continua să militez pentru ca și consumatorii să fie introduși în acestă ecuație și să își asume anumite responsabilități, pentru că nu se va putea la nesfârșit prețul să fie redus numai pentru că există campanii de alegeri, într-o situație în care sistemul nostru energetic are nevoie de investiții masive!”, a mai spus Petre Stroe.
”Nu pot decât să constat că este pentru prima oară când un Guvern, o autoritate de reglementare și o piață de energie discută la modul concret despre investiții. Deși nouă, tuturor, ne era foarte clar de foarte multă vreme că aceste investiții sunt absolut necesare. Capacitățile pe care le tot țineam pe hârtie și care, de fapt, ne-au făcut rău că au rămas acolo pe hârtie, pentru că toată lumea ne-a arătat „dar ce ce aveți voi nevoie de fonduri când aveți capacități de producție?”. Acum, Autoritatea a avut curajul și l-a reglementat și am observat că, dintr-o dată, că din net exportatori am devenit importatori. Ca să nu ajungem în situația în care apăsăm pe comutator și nu se aprinde becul, ar trebui foarte rapid să se treacă la soluții concrete. Investițiile, din momentul în care de gândesc, până în momentul în care se realizează, viața a probat că în condiții normale durează între 5 și 7 ani. În condițiile expuse de dl Badea, și a fost destul de blând în a numi birocratizare partea de avize, după părerea mea este inacceptabil! Situația este mult mai grea. În afară de partea asta de avize, în spate mai sunt decizii ale acționarului, capacități de producție a echipamentelor și așa mai departe. Lucrurile acestea, odată discutate, n-o să poată să apară rezultate decât peste niște ani. Și să sperăm că în acești niște ani, aceeași care au dus greul până acum pot să-l ducă și de acum încolo”, a mai spus Petre Stroe.
Pentru MET România ar fi preferabile investiții într-o termocentrală de 60 MW și eoliene de 100 MW în zona Constanța
”În ceea ce privește MET, ca un mic jucător pe piața investițională comparativ cu marile nume, noi ne-am pus foarte clar și serios în planurile noastre de investiții o capacitate combinată de producție, o centrală în cogenerare de înaltă eficiență, cu o capacitate de 60 MW, plus o centrală eoliană, cu o capacitate de 100 MW. Ideea este ca acestea să aibă o singură ieșire și să se poată echilibra înainte de conectarea la rețea. Lucrurile erau foarte avansate până la perioada de criză. După părerea mea, în compania pe care o reprezint, fără realizarea, și aici pot să extrapolez și la alți furnizori, unei investiții proprii, care ar trebui coordonată în efortul total investițional, deci fără acest efort investițional, capacitatea unui furnizor de a rămâne pe piață descrește”, a anunțat reprezentantul MET România.
Răspunzând unei întrebări, Petre Stroe a precizat că zona aleasă pentru investiția MET în România este Constanța, unde există avantaje pentru ambele capacități. ”În ceea ce privește decizia grupului, pot să spun că în momentul de față nu există o decizie, eu fiind un tip care decide destul de repede. Ideea e că, dacă iei o decizi greșită, o poți corecta. Dacă nu iei niciuna – ești pierdut. Eu sunt de multă vreme fanul investițiilor; cred că este singura cale și la momentul acesta sunt chiar dispus să urmez o cale care duce la o investiție, decât o cale confortabilă, care înseamnă o poziție a mea într-o anumită companie, unde noi știm foarte bine că aceste poziții sunt vremelnice. Însă, nevoia de investiții și realizarea lor – în momentul de față au cel mai prielnic moment. Dacă o facem, și cred că nu avem altă șansă, atunci vom vorbi de un viitor. Dacă nu o facem, atunci nu mai vorbim deloc. Având în vedere noile reglementări, care permit contractele la termen, contractele pe termen lung, contractele financiare, atunci partea de echilibrare, fizică, poate fi asimilată și poate fi integrată în derularea furnizării pentru un portofoliu de clienți. Este vorba de o integrare verticală a unei companii, dar la nivelul unui furnizor de talia a 8-10% din cota de piață, o integrare verticală îți poate asigura avantaje, având un întreg portofoliu. Acest portofoliu trebuie să aibă un centru de management energetic, ceea ce înseamnă o colectare a datelor de consum în timp real, să-ți permită o reacție în timp real față de fluctuațiile de consum. O parte care este, cel puțin la MET, aproape finalizată, de digitalizare, care să-ți permită să te miști liber și să nu fi impactat de partea de facturare, partea de discuții cu clientul și așa mai departe. Partea de vânzare care trebuie să aibă acces la sistem și să-și poată face contractele în fața clientului. Toate acestea înseamnă partea nevăzută de furnizare. La astea se poate adăuga partea de producție prin care poți să-ți „hedge-uiești” atât cantități, cât și profile de consum. Ne așteptăm ca, din punct de vedere reglementări, să se finiseze, pentru că este vorba de finisări, și atunci, într-un concept de genul acesta, cu o integrare verticală, având capacitate de producție și instrumentele de reglementare, poți să fii un competitor serios pe piață”, a declarat Petre Stroe.
Ar trebui definit consumatorul vulnerabil
Acesta a mai spus că fondurile europene pe care le știm și urmează să vină, că sunt 4 miliarde, că sunt 10 miliarde, în acest moment sunt la cel mai înalt nivel de când vorbim de investiții pe piața de energie. ”Asta înseamnă că va trebui să existe o repoziționare și o regândire a capacității întregului lanț, pornind de la zona de finanțare, zona de consultanță, pentru că banii europeni nu pot fi cheltuiți decât cu o consultanță adecvată, la zona de producere a echipamentelor și la zona de montaj și punere în funcțiune. Cred că sunt multe lucruri care trebuie îmbunătățite, pentru că atâția ani de de zile am stat. Am vorbit, am făcut niște strategii, personal am luat parte la vreo trei, mai avem vreo 10, dar nu s-a pus nicio fundație, cu excepția eforturilor singulare ale Hidroelectrica sau Romgaz, care a renăscut ca Pasărea Pheonix din propria cenușă în zona aceasta. Nu s-a făcut nimic. Nu efort general nu a fost. Acum ar trebui să trezim ce doarme și ar trebui să recreem ceea ce am închis în anii din urmă. Marele avantaj este că nu putem altfel. Noi, ca popor, trebuie să fim puși cu spatele la zid și după aceea să reacționăm. Acum trebuie să reacționăm”, a spus Petre Stroe.
În ceea ce privește consumatorii casnici, reprezentantul MET România a precizat că nu funcționează în această zonă, deși s-a încercat. ”Am aplicat pentru FUI opțional, am fost FUI o perioadă, am avut 60-70 de consumatori casnici și am avut vreo 50 de reclamații la ANRE. O reclamație se lasă cu o analiză, o întâlnire finală în care sunt prezenți vreo 4 membrii din echipa furnizorului, vreo 3 din partea autorității, cu subiecte de vreo jumătate de oră de comedie, de anecdote. Din acestă cauză, am ieșit din zona asta. Ori ai un portofoliu de mii, zeci de mii de consumatori, în care masa critică îți acoperă situații de genul acesta, ori mai bine te lași. În ceea ce privește prețul la consumatorul casnici, nici eu nu am apucat să-mi renegociez contractul. Prețurile la consumatorul final sunt o marotă. Toată lumea discută de prețul de la consumatorul casnic, pentru că apar perioadele electorale și așa mai departe. Majorările de preț reprezintă, așa cum s-a mai spus, mai puțin de un pachet de țigări. Discuția ar trebui nuanțată. Ar trebui introduse și serviciile care sunt oferite consumatorului final și nu mai vorbesc de definirea consumatorului vulnerabil”, a încheiat Petre Stroe.
Anamaria Acristini, Electrica: În viitor, pentru operatorul de distribuție, inima va fi IT-ul
”Știe toată lumea cine suntem. Suntem cel mai mare furnizor, la acest moment, pe piața de energie electrică. Suntem lideri de cotă de piață și am început să intrăm ușor și pe piața de gaze”, a declarat Anamaria Acristini, director executiv Dezvoltarea Corporativa a Afacerii în cadrul Electrica SA, în cadrul celei de-a XXXIV-a ediție a Conferințelor FOCUS ENERGETIC.
”Avem 3 zone de distribuție. Noi, de la listarea din 2014, am avut un plan constant de investiții. A fost axat pe zona de distribuție în toată perioada post-listare. Insist pe listare, pentru că a fost foarte important să avem o viziune dublă. Pe de o parte ne uităm la investiții sustenabile, la o dezvoltare a noastră; pe cealaltă parte, încercăm să îndeplinim așteptările acționarilor. Anul trecut, în septembrie, am avut o schimbare de strategie, ce corespunde perioadei de reglementare, desigur. În contextul investițional, avem 2 obiective strategice. Primul este reprezentat de infrastructură, rețeaua de distribuție. În perioada 2015-2018, am avut peste 3 miliarde de lei pentru investiții. Prin aceasta am dorit să recunoaștem, și recunoaștem în continuare, că există o nevoie de bază a rețelelor din România. Avem rețele învechite în continuare, indiferent cât am investi. În continuare suntem deparde de standardele de afară. Pentru 2019-2023, pentru cei 3 operatori, avem planuri de 2,8 miliarde de lei, din care, în 2019, am realizat investiții de 600 milioane de lei. Transilvania Nord și Transilvania Sud au depășit ușor planul inițial transmis către ANRE”, a mai spus Anamaria Acristini.
Răspunzând unei întrebări, aceasta a precizat că pandemia nu a oprit investițiile. ”Pe scurt, ne ținem de planuri. În toată această perioadă, nu am oprit lucrările, le-am prioritizat, am evitat ceea ce însemna acces pe proprietăți. După ce a trecut starea de urgență, am refăcut scadențarele și planurile. Acum, suntem cumva în grafic”, a precizat directorul Electrica.
În ceea ce privește strategiile de viitor, aceasta a precizat că s-au luat în calcul mai multe aspecte. ”Ne-am uitat la megatendințe. Evident, pentru noi, rețeaua viitorului este o rețea inteligentă. Și asta înseamnă că trebuie să investim în modernizarea infrastructurii. Nu putem să uităm de nevoia de a îmbunătăți indicatorii de calitate și, datorită reglementatorului, nu trebuie să uităm nevoia de eficiență constantă. Practic, avem nevoie de investiții care să răspundă la 3 lucruri: calitate, eficiență și flexibilitate. Pe partea de calitate, avem cam 40% din planul de investiții pentru această perioadă. Pe partea de modernizare și digitalizare, vorbim în continuare pe extinderea SCADA, vorbim de smart metering, de contorizarea inteligentă. Însă, mai mult decât atât, dorim să ne pregătim pentru un viitor în care rețeaua să fie integral inteligentă. Pentru noi, rețeaua inteligentă este o combinație între mai multe programe. Aceste programe arată că, în viitor, pentru operatorul de distribuție, inima va fi IT-ul”, a mai declarat directorul Electrica.
Distribuțiile Electrica fuzionează într-o singură entitate
Potrivit acesteia, compania va continua investițiile în întărirea rețelelor. ”Vom ține cont de faptul că se dezvoltă orașele. De exemplu, Brașovul este prins în lista noastră de investiții pentru o strație de transformare nouă. Este o zonă pe care ne concentrăm investițiile. Transilvania Sud este o zonă unde merg foarte bine investițiile. Pe partea de eficiență, discutăm pe două paliere. Din perspectiva investițiilor, avem proiectul WFM, care ar trebui să ne ajute să utilizăm cât mai bine echipele din teren, să alocăm timpul lor între mentenanță și investiții. Noi privim distribuția, cei trei operatori, în viitor, ca o singură entitate. La acest moment, avem în lucru proiectul de fuziune a celor trei distribuții (n.r. – Transilvania Nord și Sud și Muntenia Nord). Este convocată AGA pentru aprobări corporative. Ideea acestui proiect este de a atinge eficiență cât mai mare, pe de o parte, iar pe de altă parte, în tot contexul investițional, ne dorim să putem să alocăm resursele acolo und epot aduce un maxim de rentabilitate”, a mai spus Anamaria Acristini.
În ceea ce privește perioada lungă de racordare, aceasta a declarat că, încă de anul trecut, a început implementarea unui proiect – pilot pentru procesarea documentelor pentru racordare, iar acum este în lucru un proiect astfel încât tot procesul de racordare să fie automatizat. ”Contextul covid ne-a făcut să înțelegem cât de mare este nevoia să fim cât mai digitali, în special pe partea de distribuție”, a affirmat reprezentantul Electrica.
În privința investițiilor în generarea de energie, Anamaria Acristini a aminttit despre achiziția primului parc de fotovoltaice, de 4,5 MW, ”un parc mic, dar ne dorim ca în perioada următoare, în orizontul strategic, să ajungem la o capacitate semnificativă pentru grupul nostru. Ne uităm la diverse investiții, piața M&A (n.r. – fuziuni și achiziții) este oportună, trebuie să ții cont de ce oportunități există și să vezi dacă pot aduce plus valoare pentru grupul tău și pentru acționari”.
Pe de altă parte, aceasta a precizat, răspunzând unei întrebări, că, până acum, Electrica are aplicații depuse pentru fonduri europene în valoare de 250 milioane de lei pentru toate cele 3 distribuții. ”Cu precădere, se adresează pe zona de contorizare inteligentă, adică acolo unde ne dorim să accelerăm lucrurile, combinate cu sistem de emitere data management. Din cele 6 aplicații, 5 cred că au trecut deja de partea de analiză de fezabilitate. O așteptăm și a 6-a. Ne uităm în continuare la ce oportunități mai pot exista”, a spus directorul Electrica.
Robert Chirca, Romgaz: Vrem să adăugăm cât mai multă valoare moleculei de gaz
”Investițiile joacă un rol important în tot ceea ce înseamnă strategie, în tot ceea ce înseamnă dezvoltare. Direcțiile prioritare ale Romgaz în această zonă, și vorbim despre investiții, reprezintă identificarea de noi oportunități și de creștere și, totodată, de diversificare. Vorbim de optimizare și eficiență. Vorbim, totodată, de continuarea investițiilor, de cercetare geologică și de explorare, astfel încât să adăugăm valoare la ceea ce avem noi azi”, a declarat Robert Chirca, director general adjunct Romgaz, într-o înregistrare video transmisă special pentru cea de-a XXXIA-a ediție a Conferințelor FOCUS ENERGETIC.
”Venim după o perioadă și încă suntem într-o perioadă destul de grea. Vorbim de o iarnă călduroasă, vorbim de pandemie, care au dus la reducerea volumului de consum de gaze naturale, iar toate aceste se întorc către noi și ne forțează să accelerăm aceste investiții, astfel încât să adăugăm cât mai multă valoare moleculei de gaz. Vorbim fie de produse finite, fie de accelerarea investițiilor în core business, în activitatea de explorare și exploatare în cadrul Romgaz. Pentru următorii 5 ani, Romgaz își propune un plan de investiții ambițios: peste 15 miliarde de lei. Vorbeam de diversificare. Dorim să accedem în zona petrochimiei. Suntem în analiza de oportunitate, studii de prefezabilitate și fezabilitate în cazul unei fabrici de metanol, astfel încât să adăugăm valoare moleculei de gaz. Încercăm – și cu siguranță vom intra – în zona Mării Negre. Vorbim de partea de offshore. Și acolo avem în desfășurare câteva proiecte, Lukoil sau diferite parteneriate (n.r. – împreună cu OMV Petrom și polonezii de la PGNiG vor să preia participația Exxon din proiectul Neptun Deep)”, a precizat Robert Chirca.
Pe de altă parte, acesta a declarat că se analizează și se dorește accederea la producția de electricitate din surse regenerabile. ”Vorim de energie eoliană, solară, geotermală, astfel încât să ne asigurăm că mergem și în alte zone. Aici avem deja un studiu de oportunitate dezvoltat, analizăm studiile și mergem spre prefezabilitate și fezabilitate. Mergem și în zona de furnizare, astfel încât să ne adresăm clientului final pentru ca și acesta să beneficieze de gaz românesc, să fim alături de dânșii în acestă piață”, a mai spus reprezentantul Romgaz.
Investițiile se înscriu în strategia de dezvoltare a Romagaz, dar și a României
”Toate aceste investiții împreună cu centrale electrice cu ciclu combinat – vorbim de Mintia, unde targetăm undeva la 400 MW, cu studiu de fezabilitate încheiat, analizat în CT-ul nostru, urmând demararea procesului de achiziție de teren – toate aceste investiții se înscriu în strategia de dezvoltare nu numai a Romagazului, dar și a României. Astfel încât să împingem și să urnim această roată a economiei care, să spunem că, în ultima perioadă, a fost afectată de această situație pandemică. Este un plan ambițios. Sunt multe provocări: va fi nevoie de un cadru legislativ, de resurse, la care se adaugă presiunea timpului. Cu toții am dori ca aceste investiții să se reîntoarcă și să le regăsim în cash-flow-ul nostru. Toate aceste lucruri sunt analizare de echipa Romgaz și rezolvate pas cu pas. Din punct de vedere al investițiilor, acoperim o zonă destul de largă. Încercăm și ne vom dezvolta și vom implementa partea de digitizare. Trebuie să ne aliniem la standardele internaționale și, totodată, să ne ușurăm munca. Să adăugăm valoare și în zona aceasta. Vorbim despre un plan ambițios, vorbim despre provocări, dar, cu siguranță, echipa Romgaz va face față acestor provocări și vom trece la implementarea lor”, a încheiat Robert Chirca.
Sorin Elisei, Deloitte România: Investițiile în generare vor concura cu energia de import
”Am fost implicat în elaaborarea PNIESC și în continuare sunt implicat în stabilirea priorităților strategice pentru programarea fondurilor structurale europene 2021-2027. Ce pot să vă spun din cele două experiențe: când vorbim de cotă de 30,7%, vorbim despre energie regenerabilă în trei sectoare: încălzire și răcire, energie electrică și transporturi. Pentru energie electrică, ținta merge de la 41-42% cât avem astăzi, inclusiv hidro mari, către 50% în 2030. 50% regenerabile în mix în 2030 va fi o provocare”, a declarat Sorin Elisei, director în cadrul Deloitte România.
Răspunzând unei întrebări, acesta a spus că, în prezent, energia regenerabilă reprezintă circa 41% – 44% din mixul energetic, ceea ce presupune că, până în anul 2030, trebuie investit pentru majorarea cu circa 10 procente a energiei verzi. ”Pe lanțul de producție, transport și distribuție trebuie investite în jur de 23 miliarde de euro, până în 2030”, a precizat Sorin Elisei.
”Voi începe cu o abordare optimistă și voi continua cu una pesimistă. Abordarea optimistă – această criză sanitară să știți că ne ajută și ne mai „cumpără” puțin timp în această cursă pentru realizarea investițiilor. Proiecțiile pe PNIESC indicau, înainte de covid, un scenariu de dezvoltare economică, implicit o creștere a consumului de energie. Dacă vorbim de procente raportate la consum, Covid -19 ne-a mai cumpărat puțin timp. Asta poate să fie și bine; din punctul meu de vedere poate să fie și rău pentru că, în continuare, putem să rămânem în zona în care avem foarte multe discuții și foarte puține proiecte. Pesimist, vă spun că, din prevederile Pachetului Energie Curată, undeva la nivelul anului 2025, cel mai rău scenariu care ni s-ar putea întâmpla este ca acea capacitate de interconexiune, pe care acum o avem dimensionată, undeva, la 2.000 MW, să crescă până la 5.000 MW și, undeva, la nivelul lui 2025, să vedem că noi capacități de producție vor trebui să intre în concurență cu energia electrică și prețul oferit de către alte țări din regiune”, a mai spus Sorin Elisei.
Granturile europene vor fi înlocuite de împrumuturi
”Ce mecanisme ar fi disponibile ca să nu lăsăm să se întâmple asta? Unul dintre ele este piața, pe care mulți au menționat-o aici. Fără o piață care să funcționeze corect și, în contextul României, fără o piață cu consumatorul vulnerabil definit și protejat în mod corect, se va muta presiunea către acele mecanisme de finanțare pe granturi nerambursabile. Două vești vizavi de mecanismele de finanțare: granturile vor scădea semnificativ ca procent. Comisia are în vedere scăderea contribuției procentuale la un proiect din grant și creșterea cofinanțării beneficiarilor și, mai mult decât atât, partea a treia, dacă vreți, să se finanțeze din instrumente bazate pe împrumuturi. Împrumut, împrumut, împrumut. Nu mai suntem în zona granturilor în perioada 2021-2027 vizavi de ceea ce s-a întâmplat anterior. Zona aceasta de finanțare se va muta de pe granturi pe împrumuturi”, a precizat reprezentantul Deloitte.
În ceea ce privește rețelele, acesta a declarat că sunt foarte multe planuri, că toată lumea vorbește de digitalizare, dar opinia sa este că actualul calendar de implementare a contorizării inteligente până în 2028 trebuie adus foarte repede mult mai aproape de zilele noastre. ”Sunt programate, pe zona de fonduri structurale, există susținerea de sute de milioane de euro. Pot spune dnei Mânicuță și tuturor operatorilor, zona de implicare a lor în justificare și în argumente nu a fost la gradul de detaliere pe care l-ar fi așteptat Ministerul Fondurilor Europene. Încă nu este trenul pierdut, în continuare sunt niște bani alocați pe zona aceea și, pe ultima sută de metri, cred că ar trebui văzut ce putem să facem la nivelul cadrului de reglementare – și primar, și secundar -, astfel încât să putem să oferim zona aceasta din fonduri structurale, să acopere într-adevăr contorizarea inteligentă 100%. Nu este numai o problemă de flexibilitate. Este o problemă și de adecvanță, cum judecăm adecvanța sistemului după contorizarea inteligentă. De fapt, atunci o să ne dăm seama dacă vom mai avea nevoie decâteva mii de MW în producție sau nu. Pe Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice, până în 2030, pe scenariul de consum care favoriza scenariul de dezvoltare economică, ar trebui să construim 2.300 MW de eolian onshore și 3.600 MW în zona de solar. Aceste cifre se implementează în perioada 2022-2025-2027. La nivelul lui 2022, deja ar fi trebuit să planificăm vreo 800 MW în eolian. Suntem în iulie 2020 și nu știu dacă cineva s-a apucat să facă ceva”, a concluzionat Sorin Elisei.
MONITORIZARE MEDIA
MONITORIZARE MEDIA – Focus-21iulie-2020
PREZENTARI MEDIA
Electrica – fisier pptx
Focus Energetic – fisier ppt
Declaratie Robert Chirca-Romgaz
Inregistrare conferinta
GALERIE FOTO
