Rata anuală a inflaţiei se va plasa sub nivelul minim al intervalului de variaţie, respectiv 1,5%, până la finalul lunii septembrie a acestui an, punctul cel mai de jos fiind prevăzut pentru luna februarie, când se va apropia de zero, în principal datorită preţurilor scăzute la ţiţei pe plan internaţional şi a embargoului impus Rusiei, care duce la redirecţionarea pe piaţa din România a unui surplus de mărfuri alimentare, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu (foto), în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
„Traiectoria proiectată prevede plasarea ratei anuale a inflaţiei sub limita inferioară a intervalului de variaţie din jurul ţintei centrale până la finele trimestrului III 2015, urmată de reintrarea în interiorul acestuia, în trimestrul următor, şi de menţinerea la valori inferioare ţintei centrale de 2,5% până la orizontul prognozei (n.r. – finalul anului 2016). Punctul cel mai de jos al inflaţiei este prevăzut a fi în februarie, după care, datorită efectului de bază, chiar dacă creşterile lunare vor fi extrem de mici, vom avea creşteri ale indicilor (IPC) datorită efectului de bază până în septembrie”, a explicat guvernatorul BNR, conform Agerpres.
Potrivit estimărilor BNR, în ianuarie 2015, inflaţia anuală va fi în jur de 0,3%, iar în februarie este de aşteptat ca indicele să se ducă spre zero. În plus, pentru întregul an 2015, Banca Centrală estimează că rata inflaţiei va depinde în mare măsură de efectul de bază. „În vara anului trecut am avut creşteri negative sensibile. În consecinţă, s-ar putea să avem următorul scenariu: creşteri lunare zero, în schimb, datorită efectului de bază, care acţionează invers, indicele să crească cu negativul din anul precedent. Şi aceasta este principala motivaţie a curbei de inflaţiei: efectul de bază”, a explicat Isărescu.
Potrivit Raportului trimestrial asupra inflaţiei, cauzele de abatere în sus a inflaţiei de la traiectoria stabilită de Banca Centrală ar putea fi volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente, în contextul reamplificării tensiunilor geopolitice, perspectivele de evoluţie ale economiilor zonei euro (în contextul situaţiei din Grecia) şi ale celor emergente majore. De asemenea, un risc de creştere peste aşteptări a preţurilor de consum vine, potrivit BNR, din incertitudinile privind implementarea fermă şi consecventă a setului de reforme structurale şi de măsuri convenit cu instituţiile internaţionale (UE, FMI şi BM).
Guvernatorul BNR a amintit că, la finalul anului 2014, inflaţia s-a situat cu mult sub limita inferioară a intervalului de variaţie, în special din cauza scăderii cotaţiilor la ţiţei pe plan internaţional, cu mult peste aşteptările principalilor observatori ai preţurilor pe plan internaţional.
Un alt factor care a dus la scăderea indicelui preţurilor de consum este cel legat de preţurile volatile (legume, fructe, ouă), care au scăzut datorită producţiei agricole bune, dar şi importurilor de produse alimentare redirecţionate pe piaţa din România din cauza embargoului impus Rusiei.
În plus, alţi factori care au contribuit la scăderea inflaţiei au fost efectul de bază favorabil la nivelul preţurilor administrate, cererea încă scăzută, expectaţiile inflaţioniste tot mai reduse şi inflaţia tot mai mică din ţările europene. În schimb, la creşterea preţurilor de consum în 2014 a contribuit deprecierea leului faţă de dolarul american.
„Anticipaţiile inflaţioniste se situează în jurul ţintei de 2,5%, ceea ce înseamnă că percepţia publicului este că această supraperformanţă a inflaţiei (scăderea sub intervalul de variaţie) este un lucru temporar”, a explicat Isărescu.
BNR a revizuit, recent, prognoza de inflaţie pentru 2015 de la 2,2% la 2,1%, iar, pentru finalul anului 2016, a anunţat o prognoză de 2,4%. Ţinta staţionară pe termen mediu este de 2,5% plus/minus un punct procentual.
BNR nu poate interveni la franc
Banca Naţională a României nu este abilitată prin lege să intervină în relaţiile contractuale dintre clienţi şi instituţiile de credit şi nici să supravegheze fiecare credit în parte, mandatul Băncii Centrale fiind de supraveghere prudenţială a instituţiilor de credit, a mai spus Mugur Isărescu.
„Nu suntem abilitaţi prin lege să intervenim în relaţiile contractuale dintre clienţi şi instituţiile de credit. Ar fi şi o greşeală! Nicăieri în Europa nu se calcă în picioare contractele între părţi. (…) Nimeni nu ne poate cere ca din această empatie (n.r. – faţă de clienţii cu credite în franci) să încălcăm grosolan legea”, a afirmat Isărescu.
Potrivit acestuia, BNR nu are iniţiativă legislativă, însă Parlamentul poate să iniţieze şi să aprobe o lege, care să dea posibilitatea intervenţiei într-un contract între două părţi private, dar cu asumarea riscurilor ce decurg dintr-o astfel de acţiune.
„Ar însemna asumarea riscurilor şi o reacţie absolut constituţională a băncilor privind riscurile şi costurile la care sunt supuse printr-o asemenea intervenţie legală. Aceste contracte au fost semnate de părţi private, sunt documente legale şi, dacă nu au fost semnate în condiţiile legii, există calea atacului în justiţie pentru clauzele ilegale. Nu avem nimic împotriva unei asemenea acţiuni, acele clauze să fie atacate în justiţie şi justiţia să îşi spună părerea”, a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR a atras atenţia că intervenţiile Băncii Centrale în cazul creditelor în franci elveţieni au apărut, printre altele, în urma catalogării francului elveţian, în plan public, ca fiind o „monedă toxică”.
„Sunt mai mult de 100.000 de deţinători de franci elveţieni în România şi ei nu spun că au o monedă toxică în buzunare sau în conturile bancare”, a subliniat el.
Mugur Isărescu a adăugat că intervenţiile sale au vizat şi “speculaţiile“ de tipul că persoanele care au luat credite în franci elveţieni au fost „momite” sau „ademenite” să ia astfel de credite. „Noi, la BNR, nu putem să lucrăm cu asemenea termeni. În instanţă se poate dovedi. Am făcut aceste referiri din cauza faptului că mai toate acuzele la adresa BNR au o caracteristică: nu spun nimic concret”, a precizat acesta.
În context, şeful BNR a explicat ce înseamnă supravegherea prudenţială, care intră în sarcina BNR: „În cadrul supravegherii prudenţiale, BNR asigură condiţiile ca sistemul bancar să fie sigur şi stabil”. El a precizat că această supraveghere are două componente: macroprudenţială, la nivelul sistemului, şi microprudenţială, la nivelul fiecărei bănci în parte. Totuşi, Banca Centrală nu verifică fiecare credit în parte, a subliniat guvernatorul.
„Sunt vreo două milioane de credite în sistemul bancar, fiecare cu vreo 100 de clauze. Dacă am fi responsabili cu fiecare credit, de ce nu am da noi creditele?!”, a mai spus Mugur Isărescu.
