Rata anuală a inflaţiei (pe ultimele 12 luni) a atins un nou minim istoric – 0,66% în iunie, după scăderea preţurilor de consum cu aproape 0,3% în iunie 2014, comparativ cu mai 2014, pe fondul ieftinirii alimentelor şi serviciilor, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Inflaţia ajunsă la un minim istoric creează spaţiu pentru o tăiere suplimentară a dobânzii cheie de către Banca Naţională a României (BNR).
În luna iunie faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au scăzut 0,7%, tarifele serviciilor – cu 0,2%, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,1%.
Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (iulie 2013 – iunie 2014) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2012 – iunie 2013), determinată pe baza IPC, este 1,7%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,5%.
Faţă de finalul anului trecut, alimentele s-au scumpit, în medie, cu 0,11%, mărfurile nealimentare – cu 2,13%, iar preţul serviciilor s-a majorat cu 0,95%.
Comparativ cu iunie 2013, preţurile alimentelor sunt mai mici, în medie, cu 3,18%, produsele nealimentare sunt mai scumpe cu 3,02%, iar serviciile sunt mai scumpe cu 2,77%.
Rata medie lunară a inflaţiei în primul semestru din 2014 a fost de 0,2% comparativ cu 0,3% în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cartofii, ouăle, zahărul, citricele şi conservele de legume au fost alimentele care s-au ieftinit cel mai mult în luna iunie comparativ cu luna mai.
Preţul cartofilor a scăzut în iunie 2014 cu 9,5% faţă de luna mai 2014, fiind mai mic cu 7% şi decât preţul înregistrat cu un an în urmă.
Conservele de legume şi legumele (altele decât cartofii, fasolea şi leguminoasele) s-au ieftinit cu 6%, ouăle – cu 4%, citricele – cu 2,5%, iar zahărul – cu 2,7%.
Pe de altă parte, mierea s-a scumpit cu 1%, iar fructele proaspete – cu 0,43%.
La mărfurile nealimentare, statisticile consemnează scăderi de preţuri în luna iunie la butelii – 0,02%, autoturisme şi piese de schimb – 0,4%, în timp ce încălţămintea s-a scumpit cu 0,25%, ţesăturile – cu 0,18%, iar combustibilii – cu 0,17%.
La servicii, au scăzut preţurile la transportul aerian şi serviciile de poştă şi telecomunicaţii, cu 0,7% şi respectiv 0,5%, în timp ce transportul interurban s-a scumpit cu 0,10%, cazarea în unităţile hoteliere – cu 0,27%, iar serviciile cu caracter industrial – cu 0,21%.
“Nu vedem un risc de deflaţie în România, dacă vă uitaţi la inflaţia medie anuală este în jur de 2%, mai are, dacă se va duce sub 1%, deci nu la acest lucru ne-am referit, ci la incertitudini în general şi legat de faptul că această evoluţie favorabilă a preţurilor este legată de evoluţia preţurilor agroalimentare. Avem şi un efect de bază, care, în septembrie, va dispărea; este vorba de TVA-ul la pâine, sunt incertitudini în ceea ce priveşte preţul ţiţeiului, nu le putem descifra în prezent. Dacă ar fi să ne luăm după comentarii, preţul ţiţeiului o poate lua în ambele direcţii. Deci incertitudinile nu sunt multe, sunt două pe care le-am trecut separat: deficitul de cerere şi o îmbunătăţire a anticipaţiilor inflaţioniste. Publicul, pieţele, cred din ce în ce mai mult că România a ajuns în situaţia unei inflaţii scăzute, deci nu suntem siguri că această traiectorie, care este sensibil îmbunătăţită faţă de traiectoria de la începutul anului, este una de durată, adică nu se termină în partea a doua a anului, se duce şi în 2015“, a declarat, la începutul lunii iulie, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.
BNR ar putea reduce dobânda de politică monetară
Inflaţia ajunsă la un minim istoric creează spaţiu pentru o tăiere suplimentară a dobânzii cheie de către Banca Centrală, iar o astfel de măsură de relaxare monetară poate avea efecte pozitive clare asupra acţiunilor şi obligaţiunilor, a declarat Georgiana Androne, analist la casa de brokeraj Tradeville.
“Inflaţia ajunsă la un minim istoric permite BNR să-şi ajusteze în jos prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an, creând, astfel, spaţiu pentru o tăiere suplimentară a dobânzii cheie. O astfel de măsură de relaxare monetară ar trebui să aibă efecte pozitive clare atât asupra instrumentelor cu venit fix (în special obligaţiuni), cât şi asupra acţiunilor“, a afirmat Georgiana Androne, conform Agerpres.
În mod tradiţional, o rată foarte scăzută a inflaţiei creşte atractivitatea instrumentelor cu venit fix, cum ar fi depozitele bancare, titlurile de stat sau obligaţiunile corporative, care oferă astfel randamente reale apropiate de cele nominale, a menţionat reprezentantul Tradeville.
“În schimb, efectul asupra pieţei de acţiuni este mai greu de descifrat. Pe de o parte, creşte valoarea reală a fluxurilor de numerar generate de companii, cum ar fi dividendele, pe de altă parte, poate semnaliza o economie încă slabă, ceea ce limitează perspectivele de creştere pe termen scurt ale companiilor listate“, a adăugat Georgiana Androne.
