Industria lemnului are nevoie de sprijinul Guvernului, susține Prolemn, organizație a industriei de profil. Criza energetică ce a început din toamna anului trecut, acutizată de războiul din Ucraina, a redus foarte mult lemnul disponibil pe piață. Numai că, la acestea, se adaugă și legile statului, care au drept consecință imposibilitatea recoltării lemnului din pădure. De aceea, este nevoie de intervenția autorităților pentru a se disponibiliza cât mai mult lemn pentru prelucrare, deci, nu bani.
În contextul agravat de războiul din Ucraina, Asociația Industriei Lemnului – Prolemn solicită o poziționarea clară a Guvernului și a tuturor ministerelor pentru a menține activă gestionarea durabilă a pădurilor, pentru susținerea industriei lemnului și eliminarea blocajelor care au condus la un deficit artificial de resursă pe piața lemnului, se arată într-un comunicat de presă al asociației.
De fapt, Prolemn se referă în special la decizia autorităților de a impune evaluare adecvată de mediu pentru amenajamentele silvice, documentele în baza cărora se poate tăia lemnul din pădure. Și până acum era nevoie de evaluare de mediu, dar noua formă, cerută de legislația comunitară, este mult mai laborioasă și cere timp. Lipsa acestor documente de mediu a limitat volumele de lemn scoase la licitație.
După o consultare „amplă” a operatorilor din sistem, prolemn a identificat măsurile ce trbuie luate pentru redresarea situației industriei de profil. Astfel, este necesară „aprobarea unei cote anuale de recoltă de masă lemnoasă de către Consiliul de Administrație RNP – Romsilva la nivelul posibilității stabilite de amenajamentele silvice, de 11-13 milioane metri cubi, conform prevederilor Regulamentului de valorificare a masei lemnoase”, arată comunicatul. Acest lucru ar avea un impact imediat. Tot ca măsură pe termen scurt, ar trebui „oferirea imediată în piață, ca masă lemnoasă pe picior, a resursei de lemn programată a fi pusă în piață ca lemn fasonat, în condițiile parcurgerii procedurilor de contractare a prestațiilor de exploatare fără a fi adjudecate”, susține documentul.
În prezent, Romsilva, care administrează aproximativ jumătate din pădurile României, exploatează 9 milioane mc de lemn, din cele 18 milioane mc stabilite la nivel național. Volumele sunt stabilite prin act normativ. Iar vânzarea lemnului ca fasonat este o măsură care are ca scop comercializarea unor volume exacte. Vânzarea lemnului pe picior presupune volume aproximative, pentru că este vorba de lemnul din pădure, netăiați.
Pe termen mediu, Prolemn a identificat nevoia de adaptare a două acte normative care au impact direct în expoatarea și comercializarea lemnului. Prin modificarea HG nr. 497/2020 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase se urmărește „să fie respectate principiile EUTR 995/2010”, susține comunicatul. Modificările ar trebuie să conducă la măsuri prin care „să nu fie îngreunată activitatea economică cu sarcini administrative excesive; trasabilitatea să fie urmărită în principal la prima punere pe piață a masei lemnoase, cu orientarea controlului pe zone și activități de risc; să fie încurajată conformarea voluntară, prin implementarea de sisteme due diligence proprii ale operatorilor economici. Sistemul SUMAL 2.0 trebuie să reprezinte o bază pentru susținerea sistemelor proprii ale operatorilor economici; să existe norme separate pentru consumul propriu al micilor proprietari, conform prevederilor Codului Silvic”, precizează comunicatul.
Prolemn vizează și modificarea Ordinelor de ministru 1946 și 1947/2021, privind evaluarea de mediu și revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice,„ astfel încât procedura să fie fluentă și să nu conducă la blocaje în aplicarea amenajamentelor silvice, cu afectarea resursei de lemn disponibilă în piață”.
Pe termen lung, se impune dezvoltarea unei strategii forestiere naționale și urmărirea implementării acesteia, cu obiectivul de a valorifica potențialului sectorului pădure-lemn de a susține concomitent creșterea economică bazată pe bio-resursa regenerabilă și urmărirea obiectivelor de mediu, cu urmărirea principiilor de utilizare în cascadă a resursei de lemn și obiective de maximizare a efectului de substituție al produselor din lemn și al biomasei utilizate ca sursă de energie pentru alte produse cu amprentă ecologică mult mai mare. La aceasta se adaugă implementarea unui sistem de valorificare a masei lemnoase care să prioritizeze accesul la resursă pentru operatorii economici care adaugă cea mai valoare economică, socială și de mediu resursei de lemn, proporțional cu consumul de masă lemnoasă din anul anterior.
Punctual, în urma consultării cu industria de prelucrare primară rășinoase s-a ajuns la concluzia că este nevoie de autorizarea instalațiilor de debitat, cu cerințe minime de autorizare (n.r. – de exemplu, cojirea lemnului”; simplificarea procedurilor de import portuar de masă lemnoasă.
Pentru industria de prelucrare primară foioase, este nevoie de extinderea cotei reduse de TVA de 5% și pentru biomasa rezultată din prelucrarea primară a lemnului utilizată pentru încălzire, cu aceleași argumente ca și pentru cota de TVA redusă la lemnul de foc. Industria plăcilor are nevoie de dezvoltarea politicilor și legislației pentru reciclarea lemnului.
Industria energiei din biomasă are mai multe probleme de rezolvat. Prima se referă la cuprinderea în biomasa certificabilă pentru schemele de suport pentru energie regenerabilă a biomasei din resturi de exploatare, din livezi, toaletări de arbori, administrarea spațiilor verzi, cu eliminarea birocrației de emitere a avizelor de transport pentru această biomasă, alături de asigurarea confidențialității și a secretului comercial de către aplicațiile cu acces public ale sistemului SUMAL, în special în cazul interogării datelor pe număr de mijloc de transport și al urmăririi publice a traseului transportului.
Iar pentru industria construcțiilor/produse din lemn altele decât mobila este nevoie de susținerea unui sistem de achiziții verzi, care să promoveze construcțiile din lemn, pe liniile directoare ale proiectului european Renovation Wave (Valul de Renovare), introducerea unor standarde de verificare a calității construcțiilor din lemn și actualizarea standardelor de certificare ISU pentru construcții din lemn, completează comunicatul.