Pentru prima dată, reprezentanții producătorilor, transportatorilor, distribuitorilor și furnizorilor de energie electrică și gaze naturale au venit, împreună, cu propuneri concrete de diminuare a efectelor crizei energetice și de redresare financiară a întregului sector energetic (vezi – Propuneri industrie energetica). Industria energetică vine, practic, cu contra-propuneri la inițiativele guvernanților. Poate cea mai importantă propunere pe care o au autoritățile se referă la impozitarea cu 100% a veniturilor ce depășesc costurile de producție plus 10%. Companiile din sector vin cu propuneri, cel puțin unele, mult mai pertinente decât ale guvernanților!
Dacă, la prima vedere, supra-impozitarea, practic, a prețurilor exagerate ale curentului electric și gazelor naturale pare măcar o compensație pentru popor, pentru că banii ajung la buget, la o vedere mai atentă se poate constata că o astfel de inițiativă face mai mult rău decât bine! Companiile riscă să rămână fără bani, consumatorii riscă să rămână în frig și întuneric, fără curent și gaze, iar bugetul riscă să nu încaseze nimic! Pentru că un impozit de 100% din nimic înseamnă tot nimic! Printr-o consultare reală a tuturor actorilor din piață, a specialiștilor din domeniul energetic, se poate trece peste această perioadă de criză, în așa fel încât nici statul să nu pătimească prea mult, dar nici companiile din sector să nu intre în insolvență și faliment, cu consecințe incomensurabile asupra întregii economii românești! Iar consumatorii, casnici și industriali, să beneficieze de energie sigură, la prețuri sustenabile! Pentru ieșirea din criză sau măcar pentru ca România să poate ieși cât mai puțin ”șifonată” din această situație, specialiștii industriei energetice au întocmit un set de propuneri pentru autorități.
Recent, directorul executiv al HENRO (asociația marilor producători de energie electrică), Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al ACUE (asociația transportatorilor, distribuitorilor și furnizorilor de energie electrică și gaze naturale), Daniela Dărăban, și președintele Centrului Român al Energiei (asociație din care, pe lângă mari producători, distribuitori, furnizori de energie și gaze, fac parte și prestatorii de servicii pentru sectorul energetic), Corneliu Bodea, au transmis o scrisoare cu propunerile industriei, către premierul Nicolae Ciucă și secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, precum și spre știința ministrului Energiei Virgil Popescu, președintelui ANRE Dumitru Chiriță și consilierului de stat George Agafiței.
”Prin prezenta adresă, membrii Federației ACUE, ai Centrului Român al Energiei (CRE) și ai Asociației Producătorilor de Energie Electrică (HENRO) doresc să vă aducă în atenție măsurile minime și imediate de implementat privind mitigarea (n.r. – diminuarea, atenuarea) efectelor crizei prețurilor energiei și de redresare financiară a companiilor energetice din întreg lanțul de valoare, cu efecte finale în asigurarea continuității alimentării de energie, la prețuri sustenabile pentru populație și agenții economici. Sectorul energetic din România traversează cea mai amplă criză din istorie, iar impactul politicilor Europene în domeniul climei, efectele economice post-pandemiei COVID-19 și conflictul armat de la granițele Uniunii Europene au determinat evoluții extraordinare ale prețurilor energiei, la niveluri istorice. În acest context, schemele implementate de suport a consumatorilor de energie, în totalitatea acestora, au un impact financiar mult peste cel estimat inițial”, se arată în scrisoarea reprezentanților industriei energetice.
Potrivit industriei, ”supraimpozitarea producătorilor a adus venituri la bugetul de stat, dar, mare parte din cantitățile tranzacționate, cel puțin de la marii producători, nu se regăsesc în piață. De aceea, o măsură care ar avea în vedere plafonarea prețului la producător (ex: cost de producție + marjă 10%) și impozitarea peste această limită, chiar și a vânzărilor/revânzărilor ulterioare, nu va avea efectul scontat, ci va duce la vânzarea pe piețe externe a cantităților deținute de traderi (cca 60% din cantitățile tranzacționate cu marii producători în 2021 și 2022) și la diminuarea atât a surselor de venit la bugetul de stat de la producători, dar și la blocarea investițiilor acestora”.
De asemenea, ”schema de impozitare propusă va avea ca efect favorizarea efectuării tranzacțiilor de export de către traderi (care vor transfera energia disponibilă în acest moment în Romania, către țările vecine), urmând ca această energie să se reîntoarcă în țară la prețuri superioare (ca urmare a efectuării unor tranzacții multiple de trading)”.
Energeticienii atrag atenția și că ”impunerea unei impozitări suplimentare a producătorilor de energie electrică, cu o formulă de genul 100% pentru ce depășește cost de producție + 10%, va conduce la înregistrarea unei pierderi la nivel de companii, pentru că, prin acest mecanism, nu sunt acoperite cheltuielile care nu intră în costul de producție (ex. cheltuielile cu energia achiziționată, cheltuielile cu ajustări și provizioane, cheltuielile cu despăgubirile, cheltuielile financiare, cheltuielile aferente activelor din afara producției de energie electrică etc.)”.
”Demersul (n.r. – supra-impozitarea) va genera înregistrarea unor cheltuieli cu deprecierea activelor, fluxul de numerar generat de activele producătorilor fiind drastic redus. Pentru membrii HENRO, impactul va fi de ordinul sutelor de milioane de lei. Vor apărea perturbări masive în indicatorii de performanță a investițiilor, majoritatea proiectelor producătorilor devenind nefezabile la un asemenea grad de impozitare. De asemenea, se vor reduce disponibilitățile bănești pentru finanțarea programelor de investiții și plata dividendelor”, se mai arată în documentul transmis de HENRO, ACUE și CRE.
Pe de altă parte, se pune problema furnizorilor, care au primit doar o mică parte din banii datorați de stat, ”fiind în pragul incapacității de plată și chiar a incapacității de asigurare a cererii de energie a consumatorilor contractați”, ceea ce ar putea afecta toate companiile din lanțul valoric.
De asemenea, se pune problema consumului propriu tehnologic (CPT), ale cărui costuri au crescut ”de la 60% din venitul reglementat în luna martie 2022, la 80% în prezent și cu perspectivă la peste 90% în anul 2023”.
Platformă de tranzacționare pentru producători, distribuitori și furnizori
Energeticienii nu se plâng doar, ci vin și cu soluții! Măsurile propuse sunt pe termen scurt, ce se pot implementa chiar de la 1 septembrie, și măsuri pe termen mediu, cu efecte de la 1 ianuarie 2023.
Astfel, ”pentru a diminua deficitul de energie electrică constatat de către furnizorii clienților finali și de către operatorii de rețea, propunem crearea unei platforme de tranzacționare la termen, pe care să se încheie contracte pe 5 ani între producători și furnizori care deservesc un număr minim de clienți casnici (de ex.100.000) și acoperă un consum de energie de minim ( ex. 500.000 MWh). Crearea acestei platforme nu necesită modificări legislative, poate fi dezvoltată de oricare dintre cei 2 operatori comerciali (n.r. – Opcom și BRM) și operaționalizată în acest an. Apreciem că această măsură ar reduce presiunea de preț de pe piețele spot. În plus, măsura oferă predictibilitate atât furnizorilor, operatorilor de rețea, cât și producătorilor, care își asigură resurse financiare pentru demararea/continuarea investițiilor în capacități de producție. Totodată, contractele pe termen lung asigură stabilitate financiară și pot constitui forme de garantare în atragerea de fonduri pentru realizarea de noi investiții, asigurând o rată rezonabilă a rentabilității capitalului investit”, se arată în document.
Totodată se propune recalcularea tarifelor de rețea, de la 1 octombrie 2022 și 1 aprilie 2023, reconsiderarea plafoanelor de preț și reducerea cu 15% a volumului de energie consumată pentru care se aplică prețurile plafonate, creșterea plafonului de preț la gaze la 350 lei/MWh, plata, la momentul depunerii documentelor la ANRE, a unei sume egale cu 50% din valoarea totală solicitată, urmând ca, ulterior, să se facă reconcilierea.
Pe termen mediu, energeticienii propun, printre altele, recunoașterea completă și reală, începând cu 1 ianuarie 2022, a costurilor suplimentare destinate achiziției de energie electrică și gaze naturale în vederea acoperirii consumului propriu tehnologic (n.r. – la energie electrică) și, respectiv, consumului tehnologic (n.r. – la gaze naturale), față de costurile recunoscute în tarife de ANRE și capitalizarea trimestrială a acestor costuri pentru o perioada de maximum 5 ani. Aceste costuri vor fi recunoscute în tarifele reglementate, la o rată a rentabilității de 50% din rata reglementată de rentabilitate aplicată în perioada a IV-a de reglementare.
Industria propune modificarea plafoanelor la energie electrică și gaze naturale. Una dintre variante se referă la creșterea plafonului, de la 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, la 1,25 lei/kWh pentru clienţii casnici al căror consum mediu lunar este mai mic sau egal cu 100 KWh și de la 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, la 1,37 lei/kWh pentru clienţii casnici cu un consum între 100 kWh şi 300 KWh inclusiv. ”Pentru clienții noncasnici propunem majorarea prețului plafonat de la 1 leu/kWh la 1,57 lei/ kWh și limitarea consumatorilor beneficiari la categoria celor care nu depășesc un consum anual de 20 MWh”, se arată în nota transmisă premierului.
”Cumulat, cele două măsuri conduc la o reducere a efortului bugetar de cca. 4,85 mld lei pentru perioada octombrie 2022 – martie 2023. Prețurile plafonate în această variantă reflectă un preț al energiei electrice de cca 900 lei/MWh, față de cca 330 lei/MWh, cât reflectă prețurile actuale, și se află la nivelul prețului mediu ponderat calculat pentru principalii producători de energie, pe baza costurilor medii de producție. Valoarea totală a unei facturi lunare va crește de la 68 lei la 125 lei în cazul clienților cu un consum de până la 100 kWh/lună, respectiv de la 240 lei la 411 lei pentru un consum de 300 kWh/lună”, mai arată energeticienii.
