Încălzirea globală dăunează schiului

La fel ca şi alte staţiuni de schi amplasate la o altitudine relativ redusă, încălzirea globală se face resimţită la Garmisch-Partenkirchen (Germania), care, în luna ianuarie, are atât de puţină zăpadă naturală încât există îngrijorări cu privire la posibilitatea organizării viitoarelor competiţii de schi, ceea ce pune în pericol identitatea staţiunii şi afluenţa turiştilor, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.

Atât la Garmisch-Partenkirchen, cât şi în restul Alpilor, turismul este o sursă importantă de venit pentru economiile locale. În Austria, turismul este responsabil pentru 6% din PIB, o pondere care, în cazul regiunii muntoase Tirol, ajunge la 18%. O pondere similară este în cantonul elveţian Graubünden, graţie unor staţiuni de schi renumite, precum St. Moritz, Klosters şi Davos.

În regiunea Auvergne-Rhone-Alpes din Franţa, care cuprinde staţiunile de schi Courchevel şi Val d’Isere, turiştii au cheltuit aproximativ 21 miliarde euro în 2018, generând aproximativ 10% din PIB şi asigurând 171.000 de locuri de muncă.

Însă această sursă de venit este în pericol. Potrivit prognozelor celor mai importante organizaţii pentru protecţia mediului din Austria, încălzirea globală ar urma să provoace pierderi de aproximativ 300 milioane de euro pe an sectorului turismului.

„Dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă la acelaşi nivel, zăpada aproape va dispărea la altitudinile mai joase până la finele secolului”, a declarat Marc Olefs, director de departament pentru studii climatice la Institutul pentru Meteorologie din Viena.

La o altitudine de 800 de metri, staţiunea Garmisch-Partenkirchen, renumită pentru trambulina sa de sărituri cu schiurile, are puţine şanse să îşi păstreze statutul de Mecca a sporturilor de iarnă.

Pentru a compensa lipsa de zăpadă naturală, staţiunile de schi recurg la tunurile de zăpadă artificială, chiar dacă este o practică cu un consum mare de energie şi criticată de ONG-urile de mediu. Producţia de zăpadă artificială va deveni şi mai dificilă, pe măsură ce temperaturile vor creşte, estimează Marc Olefs.

Însă această practică va deveni inevitabilă pentru a face faţă încălzirii globale, susţine Robert Steiger, profesor la Universitatea din Innsbruck. „Unele regiuni şi zone vor pierde turismul de schi începând de la mijlocul secolului şi, posibil, chiar mai devreme. Zonele mai mari vor supravieţui, dar vor trebui să investească mai mult pentru a produce zăpadă şi a face faţă afluxului suplimentar de turişti”, susţine Robert Steiger, care a studiat impactul încălzirii globale asupra turismului.

O altă practică, denumită „snow farming”, constă în stocarea de zăpadă colectată în timpul primăverii, pentru a fi utilizată la finele anului.

Robert Steiger susţine că regiunile alpine cele mai afectate de încălzirea globală sunt estul Austriei, zona de la poalele munţilor Alpi din Franţa, Italia şi Germania. Cu toate acestea, Steiger precizează că aceste regiuni nu au fost niciodată la fel de dependente de turismul de ski precum unele regiuni din zona centrală a Alpilor şi, în plus, sunt mai obişnuite să primească turişti pe întreaga perioadă a anului.

Deja sezonul de vară este responsabil pentru 60% din veniturile din turism, susţine primarul din Garmisch-Partenkirchen, Sigrid Meierhofer. Aceeaşi evoluţie se înregistrează şi în alte părţi. În Elveţia, înnoptările la hotel în timpul verii au fost cu o treime mai mari decât cele din iarna lui 2018-2019.

În Austria, înnoptările în timpul verii le-au devansat pe cele din timpul iernii încă de acum câţiva ani, chiar dacă veniturile generate în timpul iernii sunt mai mari, graţie achiziţionării de echipamente şi veniturilor generate pentru folosirea instalaţiilor de cablu. În aceste condiţii, pârtiile de schi de la Saalbach-Hinterglemm sunt transformate în trasee pentru pasionaţii de mountain bike, iar instalaţiile de cablu sunt reconfigurate pentru a putea fi folosite de pasionaţii de mountain bike.

„Turismul de vară înregistrează cel mai puternic ritm de creştere în munţi. Acest lucru se datorează, parţial, şi încălzirii globale pentru că face vara mai atractivă”, susţine Ulrike Proebstl-Haider, profesor la Universitatea de Resurse Naturale din Viena.

Staţiunile elveţiene se alătură şi ele aceluiaşi trend. Atât Gstaad, cât şi Verbier găzduiesc concerte de muzică clasică în timpul verii, în timp ce Davos oferă posibilitatea organizării de conferinţe, prelungind calendarul dincolo de luna ianuarie, când are loc renumitul Forum Economic Mondial.