Încă o prelungire la Cernavodă 2

Dacă, în România, vicepremierul Liviu Dragnea anunţă o nouă amânare la Cernavodă 2 (unităţile 3 şi 4 ale centralei nucleare), jucătorii occidentali mizează pe criza din Ucraina pentru stimularea afacerilor din industria nucleară în Europa.

Vicepremierul Liviu Dragnea a anunţat vineri, la Shenzhen (China), că Guvernul ar putea decide prelungirea termenului scrisorii de intenţie pe care compania CGN (China General Nuclear Power Group) o are cu Nuclearelectrica pentru construirea Unităţilor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă,  pe motiv că negocierile dintre compania chineză şi partea română sunt în plină desfăşurare şi vizează ”cel mai mare proiect de investiţii” al Guvernului Ponta.

”Este, de fapt, vorba de cel mai mare proiect de investiţii pe care îl are Guvernul Victor Ponta ca şi obiectiv. S-a discutat despre stadiul negocierilor dintre această companie şi instituţiile din România, respectiv Nuclearelectrica, EnergoNuclear, Ministerul Economiei, Ministerul Energiei şi Ministerul de Finanţe. S-au făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte un mecanism, un pachet de garantare a acestei investiţii. (…) Compania chineză a avut o scrisoare de intenţie valabilă până în 25 mai. Am convenit împreună că merită să ne gândim serios să prelungim acest termen de 25 mai, pentru că este nevoie şi de discuţii cu partenerii noştri europeni şi, până la urmă, este important să ducem acest obiectiv la capăt”, a spus Dragnea la finalul discuţiilor cu oficialii CGN.

Potrivit lui Dragnea, termenul scrisorii de intenţie ar putea fi prelungit până la sfârşitul anului.

Vicepremierul român a adăugat că acest proiect ”poate asigura, la momentul finalizării, aproape a cincea parte din necesarul de energie pentru ţara noastră”.

Dragnea a adăugat că negocierile cu CGN vor continua în aprilie, la Bucureşti, iar premierul Victor Ponta urmează să decidă cine va coordona grupul operaţional care se va ocupa de acest proiect.

”Am convenit împreună ca în România să se realizeze un grup compact, integrat, în care să fie implicate toate ministerele care au competenţe în domeniu, pentru a se purta negocieri foarte eficiente, să fie toţi la aceeaşi masă. Îi voi transmite asta domnului prim-ministru şi Victor Ponta va decide care dintre ministerele respective – Economie, Energie sau Finanţe – vor fi cele care vor coordona operaţional acest grup”, a precizat vicepremierul.

În acest context, oficialii companiei chineze au fost informaţi asupra Memorandumului aprobat în Guvern în această săptămână pentru stimularea investiţiilor în domeniul energiei de peste un miliard de euro.

”Memorandumul stabileşte două lucruri importante: elaborarea unei legislaţii care să creeze facilităţi fiscale pentru investiţiile de peste un miliard de euro în energie, pe de o parte; pe de altă parte, realizarea unui mecanism, după modelul englezesc, dacă Marea Britanie finalizează negocierile cu Comisia Europeană. Acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care am convenit să ne gândim serios la prelungirea termenului de 25 mai, care, totuşi, nu este foarte departe’, a precizat viceprim-ministrul.

Reamintim, compania de utilitati Electricite de France (EDF) va construi, în parteneriat cu Areva (Franţa), China General Nuclear şi China National Nuclear, o nouă centrală nucleară în Marea Britanie (la Hinkley Point, în sud-vestul Angliei), prima din ultimii 30 de ani, la un cost total de 16 miliarde de lire sterline (25,9 miliarde de dolari). Acordul cu Guvernul de la Londra prevede şi un plan ulterior, pentru alte două reactoare, la Sizewell, în estul Angliei. Înţelegerea garantează EDF şi partenerilor un preţ de 89,5 lire/MWh (circa 145 euro/MWh), în cazul în care este implementat şi proiectul de la Sizewell. În cazul în care al doilea proiect nu este pus în practică, cotaţia va fi de 92,5 lire/MWh (150 euro/MWh). Practic, prin stabilirea unui preţ la care va fi preluată energia produsă în noile reactoare nucleare, fără ca electricitatea să fie vândută la preţul pieţei, investitorii primesc ajutor de stat, pentru care este necesară aprobarea Bruxelles-ului. Dacă Marea Britanie primeşte acceptul Comisiei Europene pentru acest ajutor de stat, şi România va putea apela la aceeaşi schemă de susţinere a investiţiilor la Cernavodă 2 (unităţile 3 şi 4), prin preţuri fixe, prestabilite.

Vicepremierul Liviu Dragnea efectuează o vizită de lucru în China în perioada 20-26 martie şi are întâlniri la nivel înalt cu oficiali chinezi pentru a analiza stadiul implementării acordurilor semnate în noiembrie anul trecut, în cadrul vizitei la Bucureşti a premierului chinez, Li Keqiang.

În ceea ce priveşte cele două noi reactoare nucleare de la Cernavodă, demararea proiectului şi construirea acestora a fost amânată de nenumărate ori, ultima oară la sfârşitul anului trecut, când firmele Enel Investment Holding BV şi ArcelorMittal Galaţi şi-au anunţat retragerea din structura acţionariatului EnergoNuclear, compania de proiect pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Proiectul reactoarelor 3 şi 4 a fost evaluat la 6,45 de miliarde de euro, conform ultimelor studii făcute anul trecut de Ernst & Young.

Tensiunile dintre Ucraina şi Rusia „dau apă la moară” energiei nucleare

Jucătorii occidentali din industria nucleară speră că tensiunile dintre Ucraina şi Rusia vor determina ţările din Europa de Est, care se bazează pe gazul rusesc, să se îndrepte spre energia nucleară, transmite Reuters.

„Cred că este înţelept pentru Europa de Est să evalueze energia nucleară, deoarece o face mai puţin dependentă de forţele externe sau politicile externe”, a apreciat Donald Hoffman, preşedintele American Nuclear Society (ANS), cu ocazia unei conferinţe pe tema industriei nucleare organizată la Paris.

”Energia nucleară poate duce la o reconsiderare în termeni de independenţă energetică”, a declarat, la rândul său, directorul centrului de cercetări CEA, Christophe Behar.

În trecut, Moscova a întrerupt de mai multe ori livrările de gaze naturale spre Ucraina, ceea ce a provocat întreruperi în aprovizionarea clienţilor din Europa Centrală.

”Cred că şi pentru ţările din Europa de Est ar putea să apară anumite consecinţe”, a declarat directorul de inginerie de la grupul francez de utilităţi EDF, Dominique Miniere.

În schimb, alţi jucători sunt puţini mai sceptici cu privire la perspectivele energiei nucleare în Europa de Est. ”Chestiunea gazului natural este una pe termen scurt, nu văd cum ar putea ajuta industria nucleară”, a declarat managerul de proiect la Electrabel, Jean Van Vyve. Potrivit acestuia, infrastructura actuală de termoficare din Europa de Est, care se bazează pe petrol şi gaze naturale şi nu pe energie electrică, reduce atractivitatea energiei nucleare.

De asemenea, directorul divizie de generare de la CEZ, Danes Burket, nu se aşteaptă nici el la un impuls semnificativ pentru energia nucleară de pe urma crizei din Ucraina. ”Nu sunt optimist cu privire la acest lucru”, a spus Burket, adăugând că unul dintre motive este şi faptul că strategia energetică a UE se concentrează mai mult pe sprijinirea energiilor regenerabile, decât pe energia nucleară.