Potrivit unor surse oficiale, înţelegerea parafată în primăvara anului 2011, şi care urma să fie încheiată în aprilie 2013, când era programat ultima şedinţă de evaluare în board-ul FMI, se va finaliza, cel mai probabil în iulie. Guvernul a solicitat FMI ca evaluarea acordului stand-by să fie discutată de Consiliul Director al instituţiei în luna mai, pentru a avea timp să îndeplinească o serie de precondiţii care privesc angajamente întârziate şi evoluţia bugetară, iar o nouă misiune ar urma să vină la Bucureşti în iulie.
„În iulie va veni o nouă misiune, care va analiza stadiul întregului acord şi se va negocia şi noua înţelegere”, au spus sursele citate. Astfel, acordul va fi prelungit cu câteva luni, din cauza angajamentelor restante.
Nu este exclus ca noul acord să fie, practic, aprobat de Consilul Director al FMI în luna septembrie, ceea ce ar însemna şi închiderea formală a înţelegerii începute în 2011. La fel ca în urmă cu doi ani, autorităţile române nu doresc nicio pauză între cele două acorduri.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, recent, că nu crede că România va putea încheia rapid un nou acord de tip preventiv cu FMI, având în vedere stadiul acordului actual, care, practic, a stagnat din luna mai a anului trecut.
„Aşa cum stau lucrurile acum, nu. Aşa cum stau acum, nu, pentru că, din luna mai, anul trecut, practic, acordul nu a mai mers înainte, a rămas doar macrostabilitatea pe care a realizat-o Guvernul Boc. În rest, procesele de restructurare, de modernizare, de reducere a aparatului bugetar s-au diminuat”, a afirmat Băsescu, conform Mediafax, întrebat dacă el crede că este posibilă încheierea mai rapidă a unui nou acord preventiv cu FMI.
Şeful statului a subliniat că Guvernul trebuie să dea prioritate privatizării Oltchim şi CFR Marfă, dar şi introducerii managementului privat în companiile de stat, care sunt restanţe ale vechiului acord.
Partea viabilă a Oltchim poate fi salvată
Partea viabilă a Oltchim poate fi salvată prin restructurarea presupusă de intrarea în insolvenţă, deoarece, la acest moment, există trei potenţiali investitori „serioşi”, cu capacitate financiară şi industrială, care pot asigura viabiliatea companiei pe termen lung, a declarat premierul Victor Ponta.
„Ideea este ca la Oltchim, ca şi la Hidroelectrica, să scoatem o societate care se ducea spre faliment şi să o facem viabilă. Hidroelectrica se ducea în faliment, era pe pierdere, acum este pe profit, chiar dacă se fac restructurări, unele dintre ele dureroase. La Oltchim, poate să fie scoasă din drumul spre faliment, poate să fie salvată partea viabilă a Oltchimului şi putem atunci să găsim un investitor. Şi există trei investitori, serioşi de data aceasta, cu capacitate şi financiară, şi industrială, de a salva Oltchimul şi de a-l face viabil pe termen lung”, a afirmat Ponta.
Reamintim, Guvernul a decis să ceară intrarea în insolvenţă a Oltchim, după ce anul trecut a eşuat în încercarea de a privatiza compania.
Licitaţia pentru cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni la Oltchim a fost câştigată anul trecut de Dan Diaconescu, patronul OTV. Dicoanescu nu a intrat, însă, în posesia titlurilor, pentru că nu a plătit statului suma la care s-a angajat, respectiv 45 milioane euro. După acest eşec, statul nu a mai avansat un termen concret pentru privatizarea combinatului chimic.
Consiliul de Administraţie al Oltchim a aprobat depunerea la Tribunalul Vâlcea a cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă. De asemenea, a aprobat să fie nominalizat ca administrator judiciar provizoriu un consorţiu format din Rominsolv, în care partener coordonator este avocatul Gheorghe Piperea, şi BDO Business Restructuring, în care partener este Niculaie Bălan.
Totuşi, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, crede că FMI are o viziune pesimistă în ceea ce priveşte Oltchim. „Probabil că Fondul Monetar şi Comisia Europeană au în vedere şi experienţele anterioare. Din păcate, anterioara privatizare nu a fost doar o audiţie a unor melodii puse pe computer, ci a costat Oltchim acumularea unei datorii suplimentare de aproape 100 de milioane de euro din momentul eşuării privatizării şi până acum. Ar fi o soluţie mai uşoară de a lichida bucată cu bucată Oltchim. Eu am explicat faptul că Oltchim este una dintre cele mai importante unităţi din Europa Centrală şi de Est în acest domeniu, că există o piaţă bună. După ce am avut vineri o discuţie cu băncile şi cu cei care au redactat raportul comandat de bănci, concluzia a fost că, din punct de vedere tehnologic, chiar dacă nu este adaptat la zi, Oltchim este, încă, într-o anumită măsură competitiv şi poate să îşi vândă produsele pe piaţă. Aşadar, căutăm o soluţie. Fireşte că ea ar trebui însoţită şi de o atitudine deschisă a Comisiei Europene în ceea ce priveşte ajutorul de stat. Una este să negociezi un combinat care funcţionează şi alta un combinat cu porţile închise”, a explicat Vosganian, conform Agerpres.
Privatizările pe primul plan
Potrivit lui Vosganian, discuţiile pe care le-a avut în cadrul consultărilor cu FMI au avut în vedere faptul că există noi companii, care s-au înfiinţat, cum ar fi Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia. „Aceste Complexuri Energetice au nevoie de o anumită percepţie de piaţă pentru a putea să îşi îndeplinească programul de privatizare şi probabil că acesta este lucrul ce s-a avut în vedere la prelungirea cu două luni (n.r. – a acordului actual cu FMI). Important este ca toate măsurile să fie îndeplinite. Pot să vă spun, de exemplu, că mandatul cu care am venit eu astăzi aici, după ce dimineaţă, împreună cu colegii mei din minister, am lecturat scrisoarea de intenţie, că în ceea ce priveşte componenta ministerului Economiei, termenii pe care noi i-am propus în scrisoarea de intenţie au fost în principiu agreaţi de FMI”, a spus ministrul de resort.
Potrivit acestuia, pe componenta sa nu există între minister şi reprezentanţii Fondului nicio inadvertenţă în ceea ce priveşte orizontul pe termen scurt. „Mă refer în principal la privatizarea Oltchim, la intrarea în insolvenţă a Oltchim, pe care eu o văd ca o şansă de restructurare şi valorificare a părţilor viabile. Fondul Monetar are o viziune mai pesimistă. Rămâne să vedem ce se va întâmpla. În legătură cu managementul privat şi etapizarea sa, în această privinţă am venit să exprim acest mandat al Ministerului Economiei, că suntem de acord cu Fondul pe orizontul pe termen scurt. Există şi o seamă de mici observaţii legate de modul în care a fost redactat textul şi sunt convins că ne vom înţelege asupra acestuia”, a explicat ministrul Economiei.
În ceea ce-l priveşte pe ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţu, acesta a declarat că, în companiile de stat pe pierderi, care nu reuşesc să treacă pe profit, vor avea loc concedieri.
Întrebat de jurnalişti dacă pot apărea concedieri în societăţile din domeniul energiei, ministrul Constantin Niţă a declarat: „Dacă sunt pe pierderi şi nu reuşesc să facă profit, evident că da. Nu mai putem ţine companii de stat pe pierdere. Este valabil şi pentru energie şi pentru toată lumea”.
Ministrul delegat pentru Energie a venit sâmbătă la sediul Ministerului Finanţelor Publice pentru discuţiile finale cu Misiunea Fondului Monetar Internaţional. „Ne asumăm introducerea managementului privat la câteva companii importante – Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz. Ne asumăm începerea unor proceduri de privatizare pentru Electrica”, a spus Niţă, înainte de începerea discuţiilor cu Misiunea FMI.
În opinia sa, extinderea acordului cu FMI cu două luni, aşa cum a declarat recent premierul Victor Ponta, este foarte bună. „Este o chestiune în pregătirea viitorului acord”, a adăugat ministrul delegat pentru Energie.
O misiune a Fondului Monetar Internaţional se află la Bucureşti în perioada 15-29 ianuarie pentru cea de-a 7-a şi a 8-a evaluare a acordului stand-by, principalele teme de discuţie fiind perspectivele economiei, bugetul pe 2013, reformele structurale şi politica monetară. Misiunea FMI va fi însoţită de echipe de la Comisia Europeană şi Banca Mondială.
România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE în valoare de 5 miliarde euro, fonduri care nu vor fi accesate decât în caz de necesitate.
Actualul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, odată cu închiderea înţelegerii începute în 2009, şi urma să fie finalizat în primăvara acestui an.
Fostul ministru de finanţe Florin Georgescu declara, în noiembrie, că Guvernul intenţionează să negocieze chiar din ianuarie 2013 termenii unui nou acord cu FMI, unde să fie preluate unele dintre condiţionalităţile nerealizate curprinse în actuala înţelegere.
