Pandemia de coronavirus și criza energetică se văd și în piața petrolieră! Importurile de țiței, dar și exporturile de produse petroliere s-au diminuat semnificativ.
Dacă, în anul premergător pandemiei, România exporta aproximativ 5,4 milioane tone de produse petroliere, în anul 2020 acestea au scăzut la 4,1 milioane tone, iar în 2021 au ajuns la numai 3,7 milioane tone, cu 31,5% mai mici față de anul 2019. Dar, diminuarea exporturilor a afectat și dinamica importurilor de țiței ce urma să fie prelucrat în România. Astfel, în anul 2019, importurile de petrol au fost de 9,5 milioane tone, în 2020 – 8 milioane tone, iar în 2021 – numai 6,8 milioane tone, reprezentând o scădere cu 28,4% față de anul pre-pandemic.
România are o capacitate de prelucrare a țițeiului de 12,5 milioane tone anual, în cele patru rafinării care mai funcționează în prezent: Petromidia – 5,2 milioane tone/an, Vega – 0,350 milioane tone/an (ambele aparținând KazMunayGas Internațional – fosta Rompetrol), Petrobrazi – 4.5 milioane tone/an (aparținând OMV Petrom) și Petrotel – 2,5 milioane tone/an (aparținând Lukoil).
De remarcat, producția internă de petrol a rămas aproximativ constantă: 3,5 milioane tone în 2019 și 2020 și o scădere ușoară în 2021, la 3,2 milioane tone (-8,4%).
În schimb, au crescut importurile de produse petroliere: de la 2,4 milioane tone în 2019, la 2,6 milioane tone în 2020 și 3,1 milioane tone în 2021.
Pe lângă Oil Terminal, una dintre cele mai importante ”porți” de intrare în România ale petrolului și produselor petroliere este Midia Marine Terminal (MMT), aparținând KazMunayGas International (KMGI).
MMT a fost înființat în anul 2007, ca soluție integrată de logistică, necesară desfășurării activității de rafinare și distribuție a produselor obținute în cele două rafinării ale KMGI în România, Petromidia și Vega.
În urma unei investiții de 175 milioane de dolari, în anul 2008 a fost inaugurat terminalul marin offshore pentru țiței (aflat la 8,6 kilometri în largul mării). Prin operaționalizarea acestui terminal Single Point Mooring (SPM), Rompetrol și-a diminuat costurile logistice, pentru că, până la construcția noului terminal, materia primă ajungea în Portul Constanța, în capacitățile Oil Terminal, după care era transferată printr-un sistem de conducte la rafinăria Petromidia. În plus, proiectul a dus la o extindere a capacității de tranzit cu 350% pentru produsele finite.
Investițiile au continuat, astfel că, după ample lucrări de dragaj în danele din portul Midia, operate de MMT, au putut ajunge nave cu capacitate mai mare de 10.000 TDW (deadweight tonnage).
Funcționarea terminalului marin offshore pentru țiței
Terminalul Rompetrol de tip Single Point Mooring (sistem singular de legare) este compus dintr-o parte statică, fixată de fundul mării printr-un sistem de ancore, și o a doua parte, la care se leagă nava, care poate gira liber în jurul părții statice, cu ajutorul unui rulment masiv (în funcție de vânt, curent și valuri). Navele care operează la terminal sunt legate printr-un sistem singular de conectare la o singură baliză (monobuoy), aceasta permițând navelor să gireze libere în jurul terminalului.
Țițeiul este transferat prin două șiruri de furtunuri plutitoare către baliză, care are rol de punct central de colectare al sistemului de transfer țiței. Mai departe, țițeiul este transportat prin șiruri de furtunuri submarine către manifoldul submarin, aflat la o adâncime de 24 metri. De la manifoldul submarin, țițeiul este transferat pe fundul mării, printr-o conductă cu diametrul de 1 metru, către parcul de rezervoare.
De remarcat, în mod normal nu există personal la bordul balizei pe parcursul operării navelor la terminal; după finalizarea operațiunilor de transfer țiței, robineții montați pe baliză sunt izolați până la următoarea operare de către personalul terminalului.
Când navele se apropie de terminalul marin în vederea operațiunilor de descărcare, personalul terminalului vine în întâmpinarea navei cu ajutorul remorcherelor aflate în dotare: două remorchere, care vor asigura conectarea furtunurilor marine plutitoare la manifoldul petrolierului, și un al treilea remorcher, care asistă nava la manevrele de legare la terminal și care, mai apoi, va avea rol de “remorcă”, împiedicând nava să se apropie prea mult de terminal. De asemenea, cel de-al treilea remorcher asigură accesul personalul la și de la bordul navei.
În ceea ce privește mentenanța, majoritatea activităților se execută în mediul submarin. MMT dispune de toate sistemele și echipamentele necesare lucrului sub apă. Toate activitățile submarine sunt executate de către scafandri calificați, angajați ai MMT, în total 8 scafandri și un supervizor. Pe lângă scafandri, terminalul mai folosește pentru activitățile de inspecție submarină și roboți specializați tip ROV. Calificările scafandrilor și cerințele privind echipamentele de scufundare sunt aliniate cerințelor definite de către standardul internațional IMCA și al Centrului Român de Scafandri.
Capacitatea maximă de operare a terminalului offshore al Rompetrol este de 7.000 mc/oră. O navă cu o capacitate cuprinsă între 80.000 și 160.000 de tone poate fi descărcată într-un interval de 24-36 de ore.
Din 2008 până în prezent, peste 650 de nave au fost operate la terminalul offshore, iar din 2007, anul preluării pachetului majoritar al Rompetrol de către KazMunayGas, peste 64 de milioane de tone de țiței au fost aduse pentru Petromidia, marea majoritate prin Midia Marine Terminal, iar totalul de materii prime se ridică la peste 73 de milioane de tone, preponderent tot prin Midia Marine Terminal.
Pe lângă componenta marină, Midia Marine Terminal are în portofoliu întreg lanțul de aprovizionare și stocare a țițeiului al Grupului KMGI. În proximitatea rafinăriei Petromidia există un parc de rezervoare, cu o capacitate de peste 400.000 de tone de țiței. În total, Midia Marine Terminal operează 22 de terminale offshore și portuare, de cale ferată, cisterne auto etc.
Cifra de afaceri a Midia Marine Terminal este estimată la aproape 17 milioane de dolari în acest an, iar, pentru anul următor, se preconizează investiții în valoare de aproximativ 7 milioane de dolari.
MMT a devenit cel mai important terminal martim din țară
Practic, MMT a devenit cel mai important terminal martim din țară, cel puțin în ceea ce privește importurile de petrol, având în vedere că pe aici intră în țară, anual, circa 5 milioane de tone de țiței, față de numai 3 milioane tone prin Oil Terminal. Majoritatea petrolului (51%) provenea din Kazahstan, urmat de Federația Rusă (32%), restul țărilor având o pondere de 17%. Sancțiunile impuse Moscovei din cauza invaziei asupra Ucrainei au redus importurile de țiței rusesc la zero.
În prezent, importurile de țiței și produse petroliere realizate de entitățile grupului KazMunayGas din Kazahstan sunt însemnate pentru piața românească, atingând o medie de circa 63% din totalurile de import motorină și, în medie, circa 80% din importurile de țiței.
Timp de mai bine de două decenii, Kazahstanul şi-a livrat petrolul utilizând Caspian Pipeline Consortium (CPC), una dintre cele mai mari conducte de ţiţei din lume, care aduce petrol din Kazahstan până în portul rusesc Novorossiisk, pe țărmul estic al Mării Negre. În acest an, Kazahstanul și-a redenumit petrolul pe care îl exportă prin porturile maritime rusești, sub numele de Kazakhstan Export Blend Crude Oil (KEBCO), pentru a-l disocia de petrolul originar din Rusia și a evita riscurile de sancțiuni.
În plus, pentru a acoperi cererea de petrol, în special a Europei, Kazahstanul și-a majorat producția zilnică de țiței de la 180.000 tone în septembrie, la peste 200.000 tone în prezent.
De remarcat, țițeiul și produsele petroliere reprezintă aproape jumătate din consumul final de energie la nivelul UE, cererea majoritară provenind din sectorul transporturilor, mai cu seamă transportul rutier. Cu o producție în declin a statelor membre (mai ales după ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar), UE se baza, în 2018, în proporție de 96% pe importurile de țiței, potrivit studiului Oil Dependency in the EU realizat de Cambridge Econometrics în mai 2020.
Kazahstanul devine una dintre sursele majore de petrol pentru UE. Petrolul kazah deține o cotă de 7,5% pe piața comunitară a livrărilor de țiței, făcând din această țară al cincilea cel mai mare furnizor al blocului comunitar încă din anul 2019.
În 2020, Kazahstanul a exportat 25,2 miliarde de dolari în petrol brut, devenind al 9-lea cel mai mare exportator de petrol brut din lume. În același an, petrolul brut a fost primul produs cel mai exportat din Kazahstan. Principala destinație a exporturilor de petrol brut din Kazahstan erau Italia (6,53 miliarde dolari), Țările de Jos (2,55 miliarde dolari), India (1,82 miliarde dolari), Franța (1,6 miliarde dolari) și Grecia (1,33 miliarde dolari). Anul acesta, doar în primele 6 luni, țări membre UE au importat cantități importante din Kazahstan: Italia a avut importuri de țiței kazah în valoare de 7,2 miliarde dolari (reprezentând o pondere de 29%), Țările de Jos – de 2,2 miliarde dolari (10%), Franța – 1,3 miliarde dolari (5%), Spania – 1,2 miliarde dolari (5%), Grecia – 0,8 miliarde dolari (4%). Și România a importat din Kazahstan țiței în valoare de aproape 1 miliard de dolari, ponderea depășind 4%.
De remarcat, rezervele dovedite de țiței ale kazahilor se ridică la 5,3 miliarde tone, reprezentând aproximativ 3% din totalul mondial, iar cele de gaze naturale – de 1.900 miliarde mc.
Reamintim, cu trei luni în urmă a avut loc, la Luxemburg, Consiliul de cooperare dintre Uniunea Europeană și Kazahstan, în timpul căruia s-au analizat progresele Acordului de parteneriat și cooperare consolidat (APCC) UE-Kazahstan. ”UE a transmis un mesaj puternic de angajament privind relațiile bilaterale și disponibilitatea demonstrată de a deschide noi căi de cooperare în cadrul APCC, de exemplu în ceea ce privește materiile prime critice”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
”Contextul geopolitic actual a evidențiat necesitatea unor noi rute alternative care să conecteze Asia și Europa, iar conectivitatea a devenit un domeniu de importanță strategică, în care există un interes reciproc pentru continuarea cooperării. În ceea ce privește comerțul, UE a salutat nivelul avansat al relațiilor economice dezvoltate între UE și Kazahstan. UE este primul partener comercial și primul investitor străin al Kazahstanului, iar Kazahstanul rămâne principalul partener comercial al UE în Asia Centrală. În 2021, balanța comercială a atins 12 miliarde EUR în favoarea Kazahstanului”, se mai arată în comunicat.
