Într-un interviu acordat Focus-Energetic.ro, comisarul European pentru Politică Regională, Corina Creţu (foto), a declarat că România are o mare oportunitate de a își îmbunătăți eficiența energetică, dar că încă nu a adoptat un plan național de acțiune în acest sens. Pe de altă parte, ea a anunţat că sunt disponibile aproape 4 miliarde de euro pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon în țară. Comisia Europeană va elabora un nou program, „Finanțare inteligentă pentru Clădiri inteligente”.
– Ce fonduri gestionează DG Regio? Ce sume sunt alocate fiecărui astfel de fond? Pe lângă acestea, pot fi accesate şi alte sume?
– DG Regio se ocupă de Fondul European de Dezvoltare Regională, cât și de Fondul de Coeziune. Fondul European de Dezvoltare Regională are o valoare de 199,4 miliarde euro pentru perioada 2014-2020, iar Fondul de Coeziune are o valoare de 63.6 miliarde euro.
– Un proiect poate beneficia de sume din mai multe fonduri? Dacă da, în ce fel?
– În cadrul noului regulament al Politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, recomandăm cu tărie coordonarea și colaborarea între Fondurile europene structurale și de investiții și alte politici și instrumente ale Uniunii. Statele membre ar trebui să utilizeze potențialul de a combina sprijinul prin diferite instrumente, pentru a oferi oportunități de finanțare coerente și coordonate pentru beneficiari .
– Una dintre priorităţile Comisiei Junker o reprezintă „Uniunea energetică”, iar eficienţa energetică este o componentă de bază. Ce fonduri sunt alocate în acest sens?
– România are o mare oportunitate de a își îmbunătăți eficiența energetică și, astfel, economia națională, prin prioritizarea unei părți semnificative din fondurile disponibile în cadrul Fondurilor europene structurale și de investiție în acțiuni de eficiență energetică. 3,9 miliarde de euro vor fi investite de-a lungul 2014-2020 pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon în țară, inclusiv prin extinderea surselor regenerabile de energie, cu o cotă țintă de 24% a energiei regenerabile în consumul total de energie până în anul 2020. Sunt convinsă că România va știi să profite de fondurile europene alocate în acest domeniu!
Potențialul este mare atât pentru clădirile publice și private, cât și pentru sectorul energetic și al rețelelor, fără a mai fi nevoie să menționăm industria și transportul. Cu toate acestea, România încă nu a adoptat un plan național de Acțiune pentru eficiență energetică și, în termeni mai generali, țara trebuie să îmbunătățească și să accelereze punerea în aplicare a legislației europene de eficiență energetică, cu scopul de a crea capacitățile instituționale și de piață, care vor permite cu adevărat exploatarea surselor de finanțare disponibile .
– În Uniunea Europeană sunt circa 160 milioane de clădiri, ce reprezintă 40% din consumul total de energie în UE şi 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Cum poate Comisia Europeană şi DG Regio să ajute România în sensul eficientizării energetice a clădirilor? Care sunt fondurile ce pot fi accesate? Care este modalitatea prin care se pot accesa?
– O să iau ca exemplu recenta cerere de propuneri din cadrul Connecting Europe Facility pentru a ajuta finanțarea proiectelor cheie de infrastructură energetică transeuropene. 100 de milioane de euro vor fi disponibile pentru proiectele menite să pună capăt izolării energetice, eliminarea blocajelor energetice și să finalizeze piața energetică europeană. Acești bani europeni vor acționa, de asemenea, ca un catalizator pentru obținerea de finanțări suplimentare de la investitori privați și publici. Finanțarea europeană pentru infrastructură energetică în cadrul Connecting Europe Facility este de 5,85 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Cea mai mare parte din această sumă va merge la subvenții, în timp ce o parte din această sumă va fi dedicată înființării de instrumente financiare pentru dezvoltarea infrastructurii, inclusiv o contribuție la Fondul european de investiții strategice. Aceste subvenții vor contribui la realizarea ambelor studii și lucrări. Propunerile pentru lucrări pot primi subvenții dacă proiectul va aduce beneficii semnificative într-un context macro-regional, cum ar fi securitatea aprovizionării, solidaritatea între statele membre sau de inovare, în cazul în care nu este viabil comercial.
– Intensitatea energetică în România este de circa 2,5 ori mai mare decât media UE 28, ceea ce înseamnă că economia României este de 2,5 ori mai puţin eficientă energetic decât media UE. Care domenii pentru sporirea eficienţei energetice sunt prioritare pentru Comisie? Cum pot fi accesate fonduri europene pentru acest scop?
– Așa cum am spus, România are un potențial uriaș pentru îmbunătățirea consumului de energie atât în clădirile publice, cât și private. În acest sens, acțiunile pot fi finanțate – și aceasta este într-adevăr o prioritate – în cadrul Fondurilor structurale europene și a Programului Operațional, acum în curs de finalizare de către autoritățile române. În plus, Comisia va elabora, în cadrul dezvoltării strategiei pentru Uniunea Energetică, o „Finanțare inteligentă pentru Clădiri inteligente” (Smart Financing for Smart Buldings), o inițiativă ce vizează să facă clădirile existente mai eficiente energetic, prin facilitarea accesului la instrumentele de finanțare existente.
– O soluţie pentru creşterea cererii de energie electrică o reprezintă dezvoltarea sistemului de irigaţii în agricultură. Există vreo posibilitate ca România să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea sistemului de irigaţii?
– România a prevăzut, în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală, care se află în curs de negociere, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, un sprijin pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigare și a sistemelor de irigare la ferme.
Obiectivul unui astfel de sprijin, cu toate acestea, este de a îmbunătăți eficiența utilizării apei și de a contribui la depășirea provocărilor cu care se confruntă agricultura în legătură cu schimbările climatice și nu pentru a crește cererea de energie electrică. Ne-am aștepta să vedem potențiale îmbunătățiri în eficiența energetică acolo unde vor fi modernizate sistemele.
