De când am intrat în criză economică, guvernanţii vin cu tot felul de măsuri menite să readucă România pe creştere economică. Unele, cu impact poziiv macroeconomic, au un impact negativ nu numai asupra bugetelor companiilor, ci şi asupra nivelului de trai al populaţiei. Altele, în schimb, duc la creşterea competitivităţii produselor unor companii, precum şi la păstrarea locurilor de muncă. Din păcate, pe ultimele nimeni nu le explică (sau le explică prost), iar alţii nu au timp să asculte explicaţiile, în timp ce pe primele nu e nevoie să le explice sau să le asculte cineva, pentru că toată lumea le trăieşte! Exemple de lucruri bine făcute de Guvern, dar prost explicate, le constituie contractele pentru achiziţia energiei electrice încheiate de către Alro şi Sidex. Un lucru e sigur: autorităţile nu trebuie să se oprească la aceste două combinate (pentru că ar naşte, în continuare, suspiciuni privind favorizarea unor companii din motive oculte), ci trebuie să continue politica de susţinere şi a altor domenii cu impact semnificativ asupra economiei naţionale şi asupra stabilităţii locurilor de muncă!
Un exemplu de lucru bine făcut de guvernanţi îl reprezintă contractul pe care combinatul de aluminiu Alro Slatina l-a încheiat pentru cumpărarea energiei electrice. Guvernul a semnat chiar şi o notă, prin care industria primară de aluminiu era declarată „domeniu prioritar pentru economia naţională”. „În condiţiile în care decizia macroeconomică la nivel european este de a sprijini producţia naţională a statelor membre, condiţii în care economia României traversează o perioadă de ajustare majoră, politica guvernamentală de dezvoltare a producţiei de aluminiu primar, în ţara noastră, ar duce la consolidarea acestui sector important al economiei naţionale, cu consecinţe imediate în dezvoltarea industriei prelucrătoare româneşti (industria de componente auto, industria de subansamble pentru aviaţie, industria navală, industria de componente electrice şi electronice), domeniu în care România poate să atragă în perioada următorilor trei ani investiţii de peste 500 milioane euro, ce vor duce la crearea a câtorva mii de locuri de muncă”, se arată în Nota semnată de premierul Emil Boc în şedinţa Guvernului din 29 ianuarie 2010. „Ponderea costurilor cu energia electrică de aproximativ 30% din total costuri şi legătura veniturilor cu cotaţia de tranzacţionare a aluminiului pe LME (n.r. – London Metal Exchange, bursa de metale de la Londra), face ca rezultattul economico-financiar al producătorilor de aluminiu primar să aibă conexiune direct proporţională cu cotaţia bursieră LME”, se mai arată în Notă.
În urma aprobării acestei Note, Hidroelectrica (cel mai ieftin producător de energie electrică din ţară), a încheiat un contract direct cu Alro, până în anul 2018, prin care preţul curentului este „legat” de cotaţiile internaţionale ale aluminiului.
Pentru că nimeni nu a explicat despre ce e vorba (adevărat, nici nu s-a găsit cineva care să vrea să asculte explicaţiile), un lucru bun făcut de Guvern a ajuns să fie criticat de toată lumea, pe motiv că „băieţii deştepţi din energie” îşi fac de cap, că sunt implicate personaje politice de prim rang (precum Elena Udrea şi Theodor Stolojan), că sunt favorizaţi ruşii (patronul Alro, Vitali Matsitski, este rus) etc. Nimeni nu s-a mai sinchisit că, prin această decizie, ruşii nu au mai mutat combinatul de aluminiu din Slatina, în China, că mii de oameni n-au rămas şomeri, că a crescut exportul, că au continuat să vină bani la buget din taxe şi impozite.
Curent electric ieftin pentru Sidex
Un alt exemplu de lucru bine gândit de guvernanţi îl constituie contractul pe care ArcelorMittal Galaţi (n.r. – Sidex) îl încheie, tot cu Hidroelectrica, pentru achiziţia energiei electrice. De data aceasta a avut loc o licitaţie pe „bursa de energie” de la Bucureşti, Opcom. În urma licitaţiei, care a avut loc pe 29 decembrie 2010, Hidroelectrica va livra, în 2011, combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi o cantitate de energie de 1.752.000 de MWh, la un preţ de 130 de lei pe MWh. Conform Opcom, tranzacţiile lunii noiembrie pe PCCB (n.r. – Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale) „s-au materializat prin semnarea de contracte cu derulare exclusiv în 2011 (…) la un preţ mediu anual de 164,02 lei/MWh (38,96 euro/MWh)”. Astfel, preţul plătit de Sidex, de 130 lei/MWh, este cu circa 20% mai mic decât preţul mediu stabilit pe Opcom la alte contracte de acelaşi fel. Cei 200 de MW în bandă vor acoperi consumul tuturor unităţilor deţinute de ArcelorMittal în România, adică cele de la Galaţi (cel mai mare), Iaşi, Roman şi Hunedoara, iar dezechilibrele pot fi rezolvate de Electrica între aceste puncte de consum.
Ministrul Economiei, Ion Ariton, declara, cu câteva zile în urmă, că Hidroelectrica va forma un coş de electricitate, împreună cu mai multe termocentrale, pentru a livra energie combinatului siderurgic la preţul cerut de acesta. Ariton a arătat că, la baza formării acestui coş, stă faptul că ArcelorMittal este al doilea mare consumator de energie din România (după Alro Slatina), unul dintre cei mai mari angajatori (peste 9.500 de salariaţi), dar şi un important pilon al industriei, sectorul care trage în sus economia ţării.
În urmă cu două săptămâni, combinatul siderurgic gălăţean a anunţat că, de la mijlocul anului viitor, va funcţiona la capacitate maximă, după ce, în noiembrie, a închis temporar un furnal şi a trimis angajaţii în şomaj tehnic. De asemenea, ArcelorMittal ar putea deveni partenerul statului pentru construirea unei noi termocentrale la Galaţi, după ce grupul ceh CEZ a renunţat la proiectul privind construcţia unei centrale pe gaze, la Galaţi, de 400 MW, investiţie esimată la 400 milioane de euro.
Astfel, prin această facilitate, câteva mii de oameni vor avea unde să muncească, grupul ArcelorMittal va continua investiţiile în România, iar statul român va continua să încaseze taxe şi impozite.
Din păcate, sunt numai două exemple de implicare a autorităţile în sprijinirea producătorilor interni. Guvernanţii n-ar trebui să se oprească aici, ci să caute soluţii de continuare a politicilor de stimulare a industriei autohtone şi pentru alte domenii, care au impact semnificativ asupra economiei naţionale şi asupra stabilităţii locurilor de muncă!
