Economia României ar putea înregistra o creștere de aproximativ 1% în acest an și de 2,2% anul viitor, pe fondul consolidării cererii din partea partenerilor comerciali din UE, conform secretarului general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann.
„Banca Națională a României a menținut dobânda de referință la 6,5% începând din luna august 2024. Sfatul nostru este acela ca dobânda să fie redusă doar după ce inflația va intra pe o traiectorie descendentă clară spre obiectivul țintă. După încetinirea activității economice în 2024 și 2025, prognozăm că creștere economică își va reveni până la un procent în acest an și 2,2% anul viitor. Economia românească urmează să beneficieze de pe urma consolidării cererii din partea partenerilor comerciali din UE. Inflația este așteptată să scadă până la 3% anul viitor pe măsură ce impactul precedentelor modificări de taxe, inclusiv a TVA, continuă să se repercuteze și o creștere mai mică a salariilor nominale va reduce presiunile pe partea de prețuri. Principalul risc la adresa acestui scenariu este acela al unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu, care ar putea duce la o inflație mai mare și o creștere economică mai modestă. De aceea, credem că o prioritate pentru decidenții politici este acea de a consolida și mai mult creșterea și reziliența economiei românești. În primul rând prin abordarea provocărilor fiscale și vreau să vă spun că lăudăm foarte mult eforturile de până acum ale Guvernului vizând consolidarea fiscală și dorim să spunem că acest eforturi trebuie continuate”, a spus Mathias Cormann, cu ocazia lansării noii ediții a Studiului economic al OCDE pentru România.
El a subliniat că măsurile de expansiune fiscală adoptate începând din 2015 au dus la o agravare a deficitului bugetar, care a atins un vârf de 9,3% din PIB în 2024, iar datoria publică, conform definiției Tratatului de la Maastricht, este estimat să crească până la 61,5% din PIB în acest an.
”Pe baza politicilor actuale, estimăm că datoria publică va crește până la 109% din PIB în 2040, inclusiv ca urmare a creșterii costurilor asociate cu îmbătrânirea populației. În consecință, este nevoie de noi măsuri de consolidare fiscală și dincolo de acest an și estimăm că acestea vor ajuta la menținerea datoriei publice în 2040 la un nivel comparabil cu cel la care este în prezent. Îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice este crucială pentru asigurarea sustenabilități fiscale. Cheltuielile guvernamentale au crescut rapid, de la 36% din PIB în 2014, până la 44% din PIB în 2024, în timp ce veniturile au rămas aproape la același nivel. Revizuirea cheltuielilor și o integrare sistematică a bugetării pe bază de performanță în procesul bugetar ar ajuta la indetificarea zonelor unde se pot face economii și ar redirecționa fondurile publice acolo unde sunt cele mai eficiente. Pe partea de venituri, optimizarea veniturilor din taxe ar crea spațiul necesar pentru a răspunde presiunilor venite din partea sectoarelor apărării, sănătății, digitalizării și combaterii efectelor schimbărilor climatice. Veniturile din taxe în România s-au situat la 28% din PIB în 2024, sub media OCDE de 34%”, a afirmat Mathias Cormann.
