Infrastructura de gestionare a deșeurilor din România va cuprinde, din luna august, 5.000 de insule ecologice digitalizate, din care deja 3.000 sunt în funcțiune, a afirmat ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.

”Urgența nu trebuie să fie argumentul pentru a crea haos, nu-i așa? Atunci când ceva este urgent, când ceva presează, trebuie să investim în infrastructură. Așa că, ceea ce am făcut noi în ultimele luni, de exemplu, în Ministerul Mediului, este să prioritizăm bugetul pentru crearea infrastructurii necesare ca să răspundem și să ne conformăm acestei urgențe pe care o vedem cu toții. De pildă, în România – pentru că acum vorbim despre buget -, știm că în Ministerul Mediului 80% din buget, din banii pe care îi vom cheltui, sunt direcționați către investiții sau proiecte similare investițiilor. Asta înseamnă, de exemplu, în infrastructura de gestionare a deșeurilor: 5.000 de insule ecologice digitalizate care vor fi folosite începând din luna august. Deja 3.000 sunt în funcțiune și urmează să adăugăm încă 2.000. Aceasta este structura de bază de care avem nevoie pentru a ne alinia cu țintele. Când vorbim despre ținte, trebuie să descompunem orice obiectiv și să vedem ce măsuri putem implementa pentru a le atinge”, a spus Buzoianu, la evenimentul Resource Recovery Summit 2026.

Ministra de resort a subliniat, totodată, faptul că în România vor fi create peste 200 de Centre de colectare voluntară, o abordare foarte practică.

”Vom implementa și vom crea peste 200 de centre de colectare voluntară pe care România nu le-a avut până acum și de care avea mare nevoie pentru a se alinia cu țintele. (…) Este pur și simplu matematică, pur și simplu calcul, atunci când vorbim despre costuri, despre cine trebuie să suporte costurile. Desigur, există multe costuri care vor fi suportate de producători, de cei care trebuie să colecteze și să utilizeze aceste resurse, pentru că, la finalul zilei, acestea nu sunt deșeuri, sunt resurse de care avem nevoie. Statul trebuie să joace un rol-cheie, iar rolul nostru-cheie este să fim un pilon în acest sistem și să sprijinim cu măsuri strategice”, a punctat Diana Buzoianu.

De asemenea, ea mai spune că economia circulară este unul dintre subiectele care nu mai ține doar de mediu în secolul 21, vorbim despre securitatea economic.

”Economia circulară este unul dintre subiectele care, de fapt, nici nu mai ține doar de mediu în secolul 21, în anul 2026. Vorbim despre securitatea economică. Aici vine, de fapt, responsabilitatea noastră: să ne asigurăm că materiale de care avem nevoie sunt refolosite, pentru că, în momentul de față, România nu mai face față, de fapt toată planeta, la modul în care au fost exploatate resursele naturale. Atunci, trebuie să găsim neapărat și soluții, inclusiv pentru a ne dezvolta economic, dar în același timp și pentru a fi sigur pentru generațiile viitoare. Ne bucurăm că România este un exemplu de bune practici. Știm că sistemul nostru de garanție-returnare este un sistem care este o poveste de succes, care a pornit de la un risc și atunci când a fost lansat s-a spus peste tot că nu se va putea face. Iată că, după trei ani de zile de amânări, în care tot timpul s-a cerut amânarea pentru că nu se putea implementa acest proiect, am ajuns în punctul în care, după mai bine de un an de zile de implementare, deja avem peste 80% colectare. Și ce a pornit ca fiind un vis sau ce a pornit ca fiind o promisiune, astăzi este un rezultat concret, care poate să fie îmbunătățit, bineînțeles, pentru că suntem întotdeauna ambițioși. Ne uităm la cum putem să creștem SGR-ul, cum putem să creștem tipurile de ambalaje care pot fi folosite, colectate prin acest sistem”, a afirmat Buzoianu.

Un alt obiectiv al sistemului se referă la dezvoltarea infrastructurii la nivel rural.

”Ne uităm să vedem cum putem să aducem tehnologii de secol 21, cum ar fi plata electronică din acest sistem. Ne uităm, de asemenea, să putem să creștem infrastructura în zona rurală. Sunt convinsă că, în absolut toate statele, există provocări cu privire la sistemele SGR. Este de datoria noastră să ne unim forțele, să găsim împreună soluțiile, pentru că, de altfel, provocarea cu care ne confruntăm este una comună la nivel internațional, nu doar la nivel european sau la nivel național”, a apreciat Diana Buzoianu.