Coaliția Natura 2000, ce reunește peste 20 de organizații neguvernamentale de profil, consideră că este nevoie de schimbări în ceea ce privește ariile protejate, de la legislație și până la mentalitate. La reuniunea Coaliției de miercuri, 20 aprilie 2026, inclusiv cu presa, s-a pus problema narativelor despre natură și modul în care ele sunt transmise și percepute. Reuniunea s-a desfășurat în cadrul proiectului „Inovație pentru Natură Politici Eficiente și Colaborare pentru o Rețea Funcțională de Arii Protejate”, susținut cu fonduri elvețiene.

„Vrem să nu mai avem conservare doar pe hârtie”, a declarat George Kudor, directorul executiv al Coaliției Natura 2000, miercuri, 20 mai 2026, în cadrul reuniunii organizate în cadrul proiectului. „Trebuie să înțelegem ce se întâmplă azi. Deciziile politice par a fi din altă paradigmă”, a spus Kudor. El și-a arătat nemulțumirea că „în prezent, conservarea nu este o prioritate pentru spațiul public”, iar acest lucru „nu se rezumă la ariile protejate”.

De fapt, reuniunea organizată de Coaliție a avut ca punct central legătura dintre modul în care natura este reprezentată în mass-media și capacitatea societății de a construi politici eficiente de conservare. Mai exact, cum influențează narativele dominante despre natură succesul sau eșecul inițiativelor de conservare.

Toți activiștii de mediu prezenți la dezbatere au ținut să-și arate nemulțumirea cu privire la modul în care se ajunge să fie prezentate problemele de mediu în spațiul public. „Suntem acuzați că ne opunem dezvoltării. Acesta este contextul în care trebuie să lucrăm”, a mai spus Kudor.

În concluzie, activiștii au acuzat faptul că mesajele lor nu sunt percepute la justa lor valoare, iar eforturile lor au ajuns să fie concentrate pentru identificarea finanțatorilor. Pe de altă parte, reprezentanții presei au susținut că activitatea „extrem de susținută” în anumite cazuri a ONG-urilor de mediu vine să compenseze indolența autorităților, ceea ce asigură premisele unor politici echilibrate. Iar mesajele ONG-urilor, ale activiștilor de mediu, ar trebui să fie modelate astfel încât să corespundă criteriilor presei pentru fi făcute publice.

Proiect ambițios

În România, ariile protejate depășesc 23% din teritoriu, însă eficiența lor în conservarea biodiversității rămâne limitată. Multe arii există doar formal, fără structuri funcționale de management, resurse adecvate sau mecanisme clare de evaluare.

Proiectul „Inovație pentru Natură. Politici eficiente și Colaborare pentru o Rețea Funcțională de Arii Protejate” este implementat de către Coaliția Natura 2000 și Institutul pentru Politici Publice. Proiectul urmează să se deruleze în perioada ianuarie 2026 – august 2028 și este în valoare de 600.000 de franci elvețieni, fiind finanțat prin Programul de Implicare Civică, sprijinit de Contribuția Elvețiană, ce are ca obiectiv reducerea disparităților economice și sociale în Uniunea Europeană.

Proiectul propune o abordare sistemică de reformare a politicilor publice de mediu, în vederea consolidării și extinderii rețelei naționale de arii protejate și de conservare. Aceasta se va realiza printr-un pachet coerent de propuneri legislative, ghiduri, mecanisme și instrumente, fundamentate pe o analiză comparativă aprofundată a modelelor de administrare a ariilor protejate din România și din alte state membre ale Uniunii Europene.