Comitetul de Reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a hotărât ca, pentru piaţa reglementată, Nuclearelectrica să livreze, anul viitor, 1.454.562 MWh, iar Hidroelectrica – 2.697.703 MWh. Preţul stabilit de ANRE este de 162,71 lei/MWh pentru Nuclearelectrica (cu 2,57 % mai mare decât cel aprobat pentru 2015) și de 120,55 lei/MWh pentru Hidroelectrica (cu 5,51 % mai mare decât cel aprobat pentru 2015).
De remarcat, conform statisticilor OPCOM (bursa de energie şi gaze naturale), preţul mediu al energiei livrate „în bandă” anul viitor (conform tranzacţiilor realizate pe platforma PCCB – LE) este de 161 – 163 lei/MWh. Ceea ce presupune că Hidroelectrica pierde aproximativ 110 milioane de lei din diferenţa de preţ de pe piaţă şi cel aprobat de ANRE.
Pe de altă parte, Nuclearelectrica nu pare să piardă bani: de exemplu, pe 15 decembrie, compania a vândut energie în bandă, pentru tot anul viitor, la preţul de 162,50 lei/MWh.
Reprezentanţii ANRE menţionează că au luat aceste decizii „având în vedere analiza datelor şi informaţiilor din documentaţiile transmise de producătorii cu centrale termoelectrice, scăderea continuă a consumului de energie electrică facturat la tarife reglementate ca urmare a procesului de dereglementare desfăşurat conform Memorandumului de Înţelegere semnat cu Comisia Europeană, necesitatea atenuării efectelor generate de creşterea gradului de dereglementare la clienţii finali casnici, precum şi pentru evitarea generării de pierderi financiare producătorilor termo ca urmare a instituirii unor obligaţii de vânzare a energiei electrice pe baza de contracte reglementate”.
În aceeaşi şedinţă, Comitetul de Reglementare a decis scăderea, de la 1 ianuarie 2016, a facturii plătite de populaţie cu 3,5%, a anunţat preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, într-o întâlnire cu presa.
„Am decis o reducere de 3,5% de la 1 ianuarie pentru factura finală. Tarifele de distribuţie au scăzut cu 12% în medie, însă a crescut ponderea certificatelor verzi de la 35 de lei la 43 de lei”, a arătat Havrileţ.
Ponderea certificatelor verzi în factura consumatorilor casnici a crescut după ce un număr de 37 de companii mari consumatoare de energie au fost exceptate de la plata unei părţi a certificatelor verzi. „Dacă nu ar fi crescut cota de certificate, factura finală ar fi fost redusă cu 5,5%”, a adăugat Havrileţ.
La începutul lunii decembrie, Ministerul Economiei a publicat lista celor 37 de companii exceptate de la plata unei părţi a certificatelor verzi. Printre aceste companii se află Alro Slatina, Arcelor Mittal Galaţi, Lafarge, CarpatCement, Saint-Gobain, Azomureş.
