Producătorul de energie Hidroelectrica nu mai are șanse să se listeze anul acesta, spune Andreea Lambru, noul președinte al consiliului de supraveghere al societății, care spune că ar fi preferabilă vânzarea directă de acțiuni. Ea a afirmat, într-o conferință de presă, că actualul consiliu de supraveghere va susține procedura de listare la bursă, dar există un comitet format din mai multe instituții care se ocupă de listarea la bursă și de un consorțiu cu care Hidroelectrica are contract. Hidroelectrica are suficienți bani pentru investiții, precizează ea.
”E vorba de reluarea unei proceduri (de listare, n.r.), de schimbarea unei hotărâri de Guvern pe care Ministerul Energiei, împreună cu consorțiul o elaborează, în momentul acela putem vorbi despre reluarea procedurii de listare în noile condiții”, a spus Lambru, care, întrebată dacă mai vede posibilă listarea în acest an a răspuns că nu.
În opinia sa, este preferabilă metoda de listare prin care banii merg la bugetul de stat, adică listarea directă a unui pachet de 15% din acțiunile deținute de Ministerul Energiei. Potrivit actualei metode de listare a Hidroelectrica, aprobată de Guvern în 2013, adică prin majorare de capital, fondurile ar fi urmat să rămână în bugetul companiei.
La rândul său, avocatul Remus Borza, fostul administrator judiciar al societății, a declarat că Hidroelectrica ar putea obţine 1 miliard euro din listarea pe bursă a companiei, iar banii ar trebui să intre în bugetul de stat.
”Dacă este să facem listarea, care este un moment de răscruce pentru Hidroelectrica, nu există o favorabilitate mai mare pentru Hidroelectrica şi n-a existat niciodată cum există astăzi. Hidroelectrica poate fi listată la un multiplu EBITDA de 15-20 de ori. Asta înseamnă o valoare a companiei între 7,5 şi 10 miliarde euro. Înseamnă că, la o listare de 15%, anul acesta în conturile Hidroelectrica sau în trezoreria Ministerului de Finanţe poate să mai intre un miliard de euro”, a spus Borza, prezent la eveniment.
Potrivit acestuia, Hidroelectrica nu are nevoie de banii care vor fi obținuți din privatizare.
„Este motivul pentru care am cerut încă din 2014 schimbarea metodologiei de privatizare. Actuala metodologie aprobată în 2013 vizează majorarea de capital prin emitere de acțiuni noi, iar banii să devină venit la companie. Metoda (propusă, n.r.) ar fi ca statul să își vândă din deținerea sa de 80% din capitalul social acel pachet rezidual de 15%. Și atunci evident că banii s-ar face venit la bugetul de stat, în trezoreria Ministerului de Finanțe. Astăzi noi nu mai avem nevoie de banii investitorilor”, a continuat fostul administrator.
Borza a susținut că, dacă Hidroelectrica va fi listată, activitatea companiei va fi mai transparentă, iar controlul va fi mai mare, odată cu majorarea numărului de acționari.
„Listarea va asigura transparență, un control. Una e să ai doi acționari, din care unul ia tot și celălalt face doar atmosferă, alta e când ai încă o mie de acționari, chiar dacă sunt mici, dar sunt oameni care au exercițiul și rutina gestionării unor companii listate la bursă, care știu să citească printre rânduri și care sancționează orice derapaj al directorilor și orice imixtiune nepermisă, neortodoxă a acționarului. Evident că fac scandal, își trimit ambasadorii, îl bagă pe ministru în ședință”, a precizat Borza.
De asemenea, el consideră că producătorul de energie ar trebui să dea dividende de 50-60% din profitul net realizat anul trecut, și nu de 90% cum a decis Guvernul în ceea ce privește companiile de stat.
Hidroelectrica are acum rezerve de 2,2 miliarde lei, adică 500 milioane euro cash în depozite bancare, afirmă Borza.
Ministrul Energiei, Toma Petcu, a mers săptămâna trecută în control la Hidroelectrica, una din cele mai profitabile companii de stat. Directorul general al societății, Ovidiu Agliceru, spune că s-a discutat despre problemele actuale ale companiei, dar că nu i s-a reproșat nimic conducerii.
”Domnul ministru și-a propus să trească pe la toate companiile. A venit și la Hidroelectrica, cu ocazia acelei întâlniri s-a luat act de problemele companiei într-un mod cât se poate de cordial. În ceea ce privește activitatea societății, a fost calificată ca pozitivă, atât raportat la profit, cât și la celelalte elemente”, a declarat directorul general al Hidroelectrica, Ovidiu Agliceru, prezent la eveniment.
În ceea ce privește întârzierile din cheltuirea banilor pentru investiții, motivele sunt obiective, spune Agliceru.
”Nu putem acuza un director din Hidroelectrica, dacă există un contract, dacă contractorul nu și-a îndeplinit ritmul și dacă societatea a luat penalizările contractuale. (…) În condițiile în care există contracte de finanțate la nivelul maxim, în condițiile în care contractorul nu derulează contractul conform graficului și evident, nici Hidroelectrica nu plătește, mai mult, în condițiile în care Hidroelectrica percepe penalitățile respective, din punct de vedere obiectiv nu poate fi conducerea Hidroelectrica acuzată”, a afirmat Agliceru.
În trimestrul I, Hidroserv a avut încheiate contracte subsecvente cu Hidroelectrica în sumă de 66 milioane lei, iar realizarea efectivă a fost de numai 27 milioane lei, pentru cele trei luni.
Corpul de control al Hidroelectrica, unul din cei mai mari producători de energie din ţară, a finalizat în această săptămână raportul în urma controlului efectuat cu privire la mai multe nereguli la Hidroserv, filiala sa de mentenanţă, unde a fost în inspecţie la solicitarea fostului administrator special.
Raportul de control a fost transmis deja conducerii Hidroserv pentru ”luarea măsurilor care se impun”, potrivit lui Agliceru.
Una din cele mai grave probleme sesizate este faptul că la Hidroserv sunt circa 1.340 de salariaţi, dar în centralele hidroelectrice la lucrările de mentenanţă s-a înregistrat pentru şase luni o medie de numai 534 salariaţi care muncesc efectiv şi generează venituri directe.
”Am recomandat să se angajeze 200 de muncitori, cu condiția optimizării personalului TESA, în sensul diminuării acestuia cu 40-50%”, a precizat Ovidiu Agliceru, ceea ce ar înseamna că 400 din angajații TESA ar putea fi disponibilizați.
ANRMAP, instituție ineficientă
Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) este o instituție anacronică și absolut ineficientă care blochează și tergiversează și de multe ori soluționează cu rea credință contestațiile, a declarat avocatul Remus Borza, care este în prezent deputat ALDE. El a subliniat că societățile de stat ”au un mare handicap” cu această autoritate.
”Companiile statului au un mare handicap cu acest ANRMAP, pentru că în loc să beneficieze de libertatea cu care operează companiile private, toate procedurile companiilor, entităților statului sunt supuse contestării la această instituție anacronică și absolut ineficientă care blochează și tergiversează și de multe ori soluționează cu rea credință contestațiile”, a declarat avocatul Remus Borza, fost administrator judiciar al Hidroelectrica.
Borza spune că s-a confruntat cu astfel de probleme și la Hidroelectrica de două ori, când ANRMAP a acceptat contestațiile unor ofertanți, iar compania a ajuns la Curtea de Apel, unde a avut câștig de cauză, însă acest lucru a însemnat o întârziere de șase luni.
”Vorbim de industrie, unde există un mediu concurențial acerb, în care contează fiecare leu pe care reușești să îl optimizezi”, adaugă Remus Borza.
În 2012, anul în care Hidroelectrica a intrat prima dată în insolvență, totul se făcea pe hârtie, spune Borza.
Compania de stat a anunțat totodată luni că a fost declarată câștigătoare la categoria implementare rapidă (Fast Delivery) în cadrul SAP Quality Awards 2017, ”în semn de recunoaștere pentru metodele adoptate și rezultatele deosebite obținute de către Hidroelectrica pentru implementarea, într-o perioadă minimă de nouă luni de zile, a unui sistem de planificare a resurselor bazat pe tehnologia SAP ERP”.
Este singurul și unicul premiu acordat pentru un proiect din România de către SAP AG în cadrul premiilor SAP Quality Awards în toți cei nouă ani de la decernarea acestor premii.
Implementarea sistemului SAP a permis alinierea sistemului IT la cerințele de business stabilite de către administratorul judiciar, în principal prin centralizarea sistemului și a serviciilor IT, unul dintre punctele esențiale de reorganizare a Hidroelectrica.
Bugetul de implementare a fost redus de la 3,5 milioane euro, cât era bugetul estimat, la 1,7 milioane euro. Astfel, în 2016 când a fost încheiat contractul cu SAP, valoarea acestuia era la jumătate față de valoarea estimată, ceea ce reprezintă un record, spun oficialii Hidroelectrica.
”Nimeni în România nu are un program informatic de o asemenea complexitate”, spune Borza.
Un astfel de sistem integrat este și o condiție pentru prelistarea Hidroelectrica, adaugă el.
”Contează foarte mult implementarea în timp real, în timp util a unui astfel de program informatic, pentru că asigură un avantaj în raport cu competiția”, spune Borza.
Premiul va fi acordat oficial de către SAP AG companiei Hidroelectrica în cadrul ceremoniei SAP Forum, care va avea loc în Slovacia, la Bratislava, în data de 25 mai.
Hidroelectrica acoperă în prezent 32 de județe și are o pondere de 30-31% din producția de energie electrică la nivelul țării.
Societatea are șapte sucursale și o putere instalată de 6.442 MW.
Hidroelectrica a încheiat primul trimestru cu un profit brut de 482 milioane lei, cel mai mare câştig trimestrial obţinut până acum de companie, cu 100 milioane lei mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, a declarat într-un interviu pentru News.ro directorul general al companiei, Ovidiu Agliceru.
Pentru întregul an 2017, Hidroelectria şi-a propus să obţină un profit brut de 1,2 miliarde de lei, la venituri de 3,1 miliarde lei.
În 2016, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3,3 miliarde lei şi un profit brut de 1,5 miliarde lei.
Compania și-a planificiat pentru acest an o producţie de 14,5 TWh, faţă de anul trecut, când a realizat o producție de 17,6 TWh.
Hidroelectrica s-a aflat în insolvenţă în perioada iunie 2012 – iunie 2016, timp în care a reziliat toate cele 11 contracte cu aşa numiţii „băieţi deştepţi”, un mecanism de privatizare a profitului demarat în 2004 şi care a prejudiciat compania cu circa 1,1 miliarde de euro doar în perioada 2006-2012, potrivit calculelor fostului administrator judiciar, Euro Insol.
