Toate termocentralele din ţară, atât cele pe cărbune, cât şi cele pe gaze naturale, au realizat, în primele 4 luni ale anului, o producţie de 10,1 TWh, aproape dublu faţă de hidrocentrale, care au produs doar 5,1 TWh. Reamintim, Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică din ţară, cu o capacitate instalată de aproape 6.500 MW. Cel mai important producător de energie pe bază de cărbune este Complexul Energetic Oltenia, care are o putere instalată de aproape 3.300 MW. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), hidrocentralele au produs cu 25% mai puţină electricitate faţă de perioada similară a anului trecut. Din punctul nostru de vedere, după ieşirea din insolvenţă, în iunie 2016, Hidroelectrica a căutat să demonstreze că poate avea profituri record şi fără Remus Borza, şeful Euro Insol, administratul judiciar al companiei în perioada reorganizării judiciare. Iar aceste profituri au fost realizate pe seama golirii lacurilor de acumulare înainte de perioada de iarnă! De aceea Hidroelectrica n-a mai avut apă şi i-a scăzut producţia atât de mult!
În primele patru luni ale anului 2017, „producţia din hidrocentrale a fost de 5.135,8 milioane kWh, în scădere cu 1.759,4 milioane kWh (-25,5%)”, potrivit INS! De altfel, după luna ianuarie, producţia hidrocentralelor a scăzut continuu în anul 2017 faţă de anul 2016. Astfel, Statistica arată că, în primele trei luni ale anului, producţia din hidrocentrale a fost de 3,77 TWh, în scădere cu 0,8 TWh, adică -17,8%, iar în primele două luni a fost de 2,3 TWh, în scădere cu 12,8%.
Singura lună cu creştere a producţiei a fost ianuarie, când producţia din hidrocentrale a fost de 1,2 TWh, în creștere cu 58 milioane kWh (+5,0%). Producţia a crescut pentru că a fost nevoie de electrictate, în condiţiile în care ne-am confruntat cu o iarnă normală pentru România, adică au fost viscole! De altfel, în această perioadă, preţurile pe piaţa spot (n.r. – Piaţa pentru Ziua Următoare – PZU) au crescut enorm, până la aproape 700 lei/MWh. Pe piaţa de echilibrare, preţurile au fost şi mai mari!
Astfel, în luna ianuarie, Hidroelectrica a reuşit să obţină sume extrem de importante, pe de o parte pentru că şi-a crescut producţia, iar pe de altă parte pentru că, datorită conjuncturii, preţurile au ajuns la niveluri nemiaîntâlnite în România. Aceasta este, cel mai probabil, şi explicaţia pentru care „în trimestrul I al anului 2017, Hidroelectrica a înregistrat un profit brut estimat de 478 milioane lei raportat la o cifră de afaceri de 748 milioane lei şi la 3,7 TWh vânduţi”, potrivit unui comunicat al producătorului de electricitate. La 31.03.2017, producţia totală a Hidroelectrica a fost de 3,62 TWh, potrivit aceluiaşi comunicat. Ceea ce înseamnă că, în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2017, Hidroelectrica a cumpărat 80 milioane kWh pe care i-a revândut. Adică s-a comportat ca un trader. Ceea ce e foarte bine, dacă această cantitate de energie a fost cumpărată la un preţ mai mic şi revândută la un preţ mai mare. Dacă, însă, a fost cumpărată la un preţ mai mare şi revândută la un preţ mai mic doar pentru ca Hidroelectrica să-şi onoreze contractele în condiţiile scăderii producţiei cu peste 25%, atunci lucrurile nu sunt tocmai în regulă!
Anul trecut parcă nu s-a mai ţinut cont de nimic: s-a mers pe producţie maximă
Conform Institutului Naţional de Statistică, dacă, în perioada ianuarie – mai 2016, producția din hidrocentrale a fost de 8,78 TWh (în creștere cu 2% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2015), începând cu luna iunie, în care Hidroelectrica a ieşit din insolvenţă, lucrurile au început „să se precipite”: +7,4% în luna iunie, +12,9% în iunile, +15,5% în august, +16,2% în septembrie, +15,7% în octombrie, +18% în noiembrie şi tot +18% în decembrie. Şi asta în condiţiile în care aproape toată această perioadă s-a caracterizat prin precipitaţii reduse (vezi – grafic precipitaţii 2016)
Practic, pare că hidrocentralele n-au mai ţinut cont de nimic: au produs „la maxim”! Din păcate, se pare că n-au ţinut cont nici de riscuri, cel mai mare fiind acela că ar fi putut să lase lacurile de acumulare fără apă!
Mai mult, Hidroelectrica a reuşit „să scoată castanele din foc” cu mâna Guvernului. Pentru că a fost un sezon rece cu viscole, autorităţile s-au văzut nevoite să modifice Programul de iarnă. Astfel, HG 844/2016 a fost modificată prin HG 55/2017, modificarea cea mai importantă referindu-se la apa din lacurile de acumulare. Mai exact, guvernanţii, între două rele, au ales răul cel mai mic: au dat voie Hidroelectrica să utilizeze mai multă apă din lacuri (vezi – HG 844-2016, HG 55-2017).
Reamintim, legislaţia prevede că iarna începe în România pe 1 octombrie şi se termină pe 31 martie.
Potrivit modificărilor la HG 844/2016, în luna februarie, lacurile de acumulare au putut să rămână pline în proporţie de 20,4%, iar în luna martie – în proporţie de 16,5%. În Programul iniţial de iarnă, în luna februarie lacurile de acumulare trebuiau să fie mai pline 28,4%, iar în martie – 23,5%. De remarcat, pentru iarna 2014 – 2015, lacurile de acumulare trebuiau să fie şi mai pline: 40,2% în luna februarie şi 33,3% în luna martie.
Ca o dovadă că Hidroelectrica a uzinat mult mai multă apă în 2016 faţă de 2015 stau şi valorile iniţiale: la începutul perioadei de iarnă 2014 (luna octombrie), lacurile erau pline în proprţie de 64,9%; în 2016 necesarul s-a limitat la numai 49,4%.
Practic, Hidroelectrica, chiar şi înainte de a intra în iarnă, a utilizat mult mai multă apă din lacurile de acumulare faţă de anii anteriori, de aceea apa din lacuri a fost, în luna octombrie 2016, cu aproximativ 25% mai puţină decât în luna octombrie 2014. Şi aceasta în condiţiile în care meteorologii au anunţat o iarnă blândă 2014 – 2015 şi una normală în 2016 – 2017. Dar, aşa cum spun meteorologii, “iarnă normală” în România înseamnă 1-2 viscole în ianuarie şi tot 1-2 viscole în februarie.
Este adevărat că, în luna ianuarie 2017, fiind geruri cumplite, pentru echilibrarea Sistemului Energetic Naţional, Transelectrica a dispus încărcări suplimentare ale grupurilor hidroelectrice cu cantități ce au depășit 2.000 MWh/h, ceea ce a condus la necesitatea reactualizării valorilor aferente rezervelor de apă prevăzute în HG 844/2016, după cum se arată în Nota de fundamentare a proiectului HG 55/2017.
Totuşi, ne întrebăm: de ce o fi trebuit Hidroelectrica să producă şi 3.500 MWh7h pe oră în lunile iulie, august, septembrie şi chiar octombrie 2016?!
Nu numai că Hidroelectrica „a golit” lacurile de acumulare, dar, ca să poată produce cât mai mult, n-a realizat nici întreţinerea şi mentenanţa hidroagregatelor! Probabil pentru că ar fi trebuit oprite unele hidroagregate şi ar fi pierdut din producţie. În 2016, conform contractului cadru, ar fi trebuit să plătească Hidroserv circa 167 milioane de lei, dar n-a plătit decât aproximativ 117 milioane de lei, pentru că doar atâtea comenzi a dat. Adică Hidroelectrica a făcut întreţinere şi mentenanţă cu 30% mai puţin decât avea în plan! Dar cu ce riscuri?!
Resursele de energie primară încep să-şi revină
Potrivit INS, în perioada 1.I.-30.IV.2017, resursele de energie primară au crescut cu 2%, iar cele de energie electrică au scăzut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 1%. De fapt, resursele încep să-şi revină. Prima lună a anului a fost una cu viscole, zăpadă şi geruri, ceea ce a făcut ca resursele de energie primară să crească în ianuarie 2016 cu 12,8%, iar cele de energie electrică – cu 2,4% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Principalele resurse de energie primară în perioada 01 ianuarie – 30 aprilie 2017 au totalizat 11.136.500 tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 223.100 tep faţă de perioada ianuarie – aprilie 2016. Producţia internă a însumat 7.115.200 tep, în scădere cu 21.500 tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 4.021.300 tep.
Având în vedere creşterea producţiei de energie în termocentrale, a crescut şi producţia de cărbune, cu 6,8%, în condiţiile scăderii importurilor cu 28,9%.
După ce în lunile ianuarie şi februarie consumul de gaze a crescut foarte mult, iar importurile s-au majorat cu 430%, pentru întreaga perioadă ianuarie – aprilie 2017, importurile de gaze naturale au sporit cu „numai” 351%. De fapt, se constată că a trecut perioada de iarnă şi nu mai este atâta nevoie de gaze. Astfel, dacă în lunile ianuarie şi februarie importurile au fost de 481.100 tep, în luna aprilie aceastea au scăzut la 4.800 tep.
În perioada ianuarie – aprilie 2017, resursele de energie electrică au fost de 23.850 milioane kWh (23,85 TWh), în scădere cu 229,9 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2016.
„Producţia din termocentrale a fost de 10.151,3 milioane kWh în creștere cu 1.603,6 milioane kWh (+18,8%). Producţia din hidrocentrale a fost de 5.135,8 milioane kWh în scădere cu 1.759,4 milioane kWh (-25,5%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 4.019,7 milioane kWh în scădere cu 28,1 milioane kWh (-0,7%). Producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I.-30.IV.2017, a fost de 2.988,9 milioane kWh, în creștere cu 457,9 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 531,2 milioane kWh, în creștere cu 4,5 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2016” se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.
Deşi se laudă cu investiţii, creşte consumul propriu tehnologic al distribuitorilor
Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 18,5 TWh, cu 3% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2016.
Cea mai mare scădere, cu 6,9%, s-a înregistrat la iluminatul public, în timp ce consumul populaţiei a fost cvasi – constat (-0,2%). Totuşi, cel mai important lucru este că economia a avut un consum cu 3,8% mai mic în primele patru luni ale anului 2017 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Este adevărat, în luna aprilie au fost Sărbătorile de Paşte şi zilele libere aferente. Totuşi, în luna aprilie economia a consumat doar 3,27 TWh, mai puţin şi faţă de luna februarie, cea mai scurtă lună din an, când consumul a fost de 3,43 TWh.
Exportul de energie electrică a fost de 2,8 TWh îîn primele 4 luni ale anului, în creștere cu 236,5 milioane kWh.
De remarcat, consumul propriu tehnologic (CPT) în reţele şi staţii a fost de 2,46 TWh (2.460.000 MWh), în creștere cu 115 milioane kWh (115.000 MWh). Astfel, deşi transportatorul şi distribuitorii de energie electrică se laudă cu investiţii în reţele, CPT-ul creşte, în loc să scadă! Conform reglementărilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), CPT-ul este recunoscut în tarifele de transport şi distribuţie. La un preţ de circa 170 lei/MWh, „factura” consumatorilor creşte cu aproape 420 milioane de lei (circa 90 milioane euro) în doar 4 luni! Dacă va continua în acelaşi ritm, pe întreg anul CPT-ul ar putea depăşi 7.000.000 MWh. Chiar dacă preţul mediu va fi de doar 150 lei/MWh, factura românilor ar putea creşte cu un miliard de lei!
