Până acum câţiva ani, România se mândrea că are cea mai mare şi mai ieftină capacitate de producţie a energiei electrice din regiune! Acum nu ne mai ajunge energia produsă!
Din păcate, energia produsă nu mai acoperă cererea internă nu pentru că s-ar fi majorat consumul, ci pentru s-a diminuat drastic oferta! Chiar şi atunci când se produce energie ieftină, România nu mai reuşeşte să aibă un preţ bun al electricităţii. Şi atunci importă, la preţuri mai competitive.
De exemplu, luni, 8 iulie, între orele 7 şi 8 dimineaţa, consumul intern era de aproximativ 6.500 – 7.000 MWh, dar producţia s-a situat la numai 6.000 – 6.500 MWh. Astfel, importul a fost de aproximativ 500 MWh. Şi aceasta în condiţiile în care hidrocentralele produceau circa 1.800 MWh, eolienele – 1.200 MWh, iar centrala de la Cernavodă – aproape 1.400 MWh.
Astfle, sursele regenerabile reprezentau aproximativ 45% din întreaga producţie. Iar cei mai ieftini producători din ţară (hidrocentralele, eolienele şi centrala atomo-electrică) asigurau 66% din producţie!
Cu toate acestea, România importa. Şi aceasta pentru că pe piaţa internă se consemnau preţuri cu peste 17 euro/MWh mai mari decât în Cehia şi Slovacia (pieţe cu care este cuplată piaţa spot internă). De exemplu, în intervalul orar 7 al PZU (n.r. – Piaţa pentru Ziua Următoare, piaţa spot), în România preţul era 65,29 euro/MWh, iar în cele două ţări – 47,75 euro/MWh.
De altfel, şi în cel mai recent raport al ANRE se arată că România a importat cu 80% mai multă electricitate în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce exporturile au scăzut la jumătate.
De aceea considerăm că guvernanţii trebuie să facă ceva, în aşa fel încât să stimuleze producţia de energie! Altminteri, riscăm să ne întoarcem la lumânare!
