România s-a mai ales cu un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și tot din cauza nerezolvării problemelor de mediu. După ce în februarie a ajuns în faza contencioasă procedura de infringement deschisă din cauza gropilor de gunoi neconforme, acum ne putem aștepta la penalități pentru că nici acum nu este gata planul național de gestiune a deșeurilor valabil pentru actualul exercițiu bugetar comunitar. Totodată, Comisia Europeană a lansat mai multe avize motivate în mai multe proceduri de infringement deschise împotriva României, aceasta fiind ultima etapă înaintea celei contencioase, ce presupune aplicarea de penalități.
Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a revizui și adopta planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare, se arată într-un comunicat de presă al CE.
„În pofida avertismentelor anterioare din partea Comisiei, autoritățile române nu și-au îndeplinit obligația de a revizui și actualiza planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri. Această revizuire ar fi trebuit să aibă loc cel târziu în 2013. Comisia a inițiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în septembrie 2015 și a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităților să adopte rapid aceste instrumente de bază prevăzute de legislația în materie de deșeuri”, precizează comunicatul.
Directiva-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE), pentru care a fost declanșată procedura de infringement, are ca scop protejarea mediului și a sănătății umane prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse în contextul generării și al gestionării deșeurilor, precum și prin reducerea impactului general și creșterea eficienței folosirii resurselor. În temeiul directivei, statele membre trebuiau să adopte, până la 12 decembrie 2010, planuri naționale de gestionare a deșeurilor, iar până la 12 decembrie 2013, programe de prevenire a generării de deșeuri.
Planurile și programele respective au drept scop reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor în UE. Acestea sunt, de asemenea, esențiale pentru accesarea fondurilor UE și pentru stabilirea cadrului pentru dezvoltarea unei infrastructuri sustenabile de gestionare a deșeurilor. Statele membre trebuie să își reevalueze planurile de gestionare a deșeurilor cel puțin o dată la șase ani și, dacă este cazul, să le revizuiască, atrage atenția comunicatul.
„România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale solide. În 2015 aceasta a înregistrat cea mai mare rată de depozitare a deșeurilor din UE, mai exact 72 %, cu mult peste media UE de 25,6 %”, completează comunicatul.
În februarie 2017, România a ajuns în fața Curții de Justiție a UE pentru faptul că nu a închis și reabilitat 68 de depozite ilegale de deșeuri care constituie un risc grav pentru sănătatea umană și pentru mediu.
„Guvernul e conștient de problemă”
Guvernul este conştient că trebuie găsită o soluţie în domeniul managementului deşeurilor, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Alina Petrescu, joi, la Palatul Victoria, informează Agerpres.
Întrebată care este poziţia Executivului având în vedere că România a fost trimisă în faţa Curţii Europene de Justiţie pentru neadoptarea unor măsuri naţionale privind gestionarea deşeurilor, Alina Petrescu a răspuns: „Este o problemă. Guvernul este conştient că trebuie găsită o soluţie în acest domeniu. Vă asigur că se fac toate demersurile şi toate eforturile în vederea rezolvării acestei probleme”.
Alte avize motivate
România a mai primit avize motivate și în cazul a trei proceduri de infringement î ceea ce privește stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, libera circulație a mărfurilor și siguranța maritimă
Comisia a solicitat României, alături de Spania, să pună în aplicare noile norme privind caracterul definitiv al decontării.
În urma crizei financiare, în 2012 au fost introduse norme privind compensarea la nivel central a instrumentelor derivate, în cadrul eforturilor depuse la scară mondială de a atenua riscurile sistemice la adresa stabilității financiare. În acest scop, UE și-a modificat, de asemenea, normele financiare pentru a reduce și mai mult riscurile legate de insolvența participanților la tranzacții prevăzute în Directiva privind caracterul definitiv al decontării (Directiva 98/26/CE). În mod specific, Directiva modificată [în Regulamentul (UE) nr. 648/2012] privind caracterul definitiv al decontării proteja operatorii de sistem care au oferit o garanție unui alt operator de sistem și urmărea să promoveze stabilitatea piețelor financiare, facilitând și mai mult schimburile comerciale transfrontaliere și competitivitatea.
România și Spania nu au notificat Comisiei măsurile pe care le iau pentru a aplica respectiva modificare specifică, deși aceste norme ar fi trebuit să fie puse în aplicare de către toate statele membre până la 17 august 2014. Având în vedere că nu au respectat termenul-limită inițial, României și Spaniei li s-au trimis scrisori de punere în întârziere în septembrie 2016. Din acest motiv, Comisia emite acum avize motivate către România și Spania, solicitându-le să își alinieze legislația la dreptul Uniunii. Dacă acestea nu iau măsuri în termen de două luni, Curtea de Justiție a UE poate fi sesizată cu privire la acest caz.
Penalitate la GPL
Comisia a decis să trimită României un aviz motivat prin care îi solicită să ia măsuri care să permită instalarea de stații de alimentare cu GPL pentru autovehicule și pentru butelii de uz casnic. În prezent, legislația românească impune cerințe pentru instalarea de noi stații de alimentare cu GPL, inclusiv a celor fabricate și comercializate în mod legal în alt stat membru. De asemenea, România nu a adoptat reglementările tehnice și normele privind certificatele de protecție contra incendiilor necesare în vederea instalării unor noi stații de alimentare cu GPL. Comisia transmite respectivul aviz motivat deoarece această situație interzice de facto crearea și vânzarea transfrontalieră de stații de alimentare cu GPL, ceea ce contravine dispozițiilor tratatului referitoare la libera circulație a mărfurilor (articolele 34-36). România are la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei măsurile adoptate în vederea remedierii situației. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită România în fața Curții de Justiție a UE.
Siguranța maritimă în infringement
Netranspunerea integrală a Directivei 2014/90/UE privind echipamentele maritime au dus la lansarea avizului motivat împotriva României, alături de Irlanda și Italia. Scopul principal al directivei este îmbunătățirea siguranței maritime și prevenirea poluării marine prin aplicarea uniformă a instrumentelor internaționale relevante. Acesta se referă la echipamentele maritime montate la bordul navelor UE și asigură libera circulație a acestor echipamente pe teritoriul UE. Directiva trebuia să fie pusă în aplicare până la 18 septembrie 2016, cel târziu. Irlanda, Italia și România încă nu au comunicat Comisiei măsurile de transpunere a directivei în dreptul național, precizează comunicatul CE. Drept urmare, Comisia a decis astăzi să trimită avize motivate Irlandei, Italiei și României. Aceste țări au la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei măsurile luate pentru a alinia legislația națională la dreptul UE; în caz contrar, Comisia Europeană poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.
