Victor Grigorescu
Rezervele dovedite de ţiţei şi gaze ale României urmează un curs descrescător, fiind necesare investiţii în explorare, dar şi în tehnologie, spune ministrul Energiei, Victor Grigorescu. Acesta spune că România trebuie să înceapă să rezolve imediat problema scăderii rezervelor de ţiţei şi gaze, întrucât proiectele petroliere necesită o perioadă lungă de timp pentru a fi dezvoltate.
„Ne-am uitat în primul rând la rezervele dovedite şi toate analizele arată că, la momentul actual, cu eforturile pe care le facem, ne îndreptăm către o scădere pe termen mediu şi lung a producţiei de resurse energetice, mă refer atât la ţiţei, cât şi la gaze. La prima vedere, cineva ar putea spune că acesta este un lucru rău şi că România va rămâne fără resurse, ceea ce înseamnă că noi am investit foarte puţin în explorare. Pentru că am făcut foarte puţină explorare, astfel încât să avem o imagine exactă, iar faptul că rezervele dovedite urmează un curs descrescător înseamnă că trebuie să ne concentrăm foarte mult pe zona asta”, a declarat ministrul, prezent la o conferinţă de presă.
El a subliniat că scăderea producţiei indică şi deficitul tehnologic pe care îl înregistrează România la acest capitol.
„România trebuie să fie conştientă că există un proces continuu în anii care vin de a înlocui resursele existente cu altele, fie cu acelaşi tip de resurse, deschizând o nouă rundă pe partea de explorări de gaze şi petrol, fie cu alte resurse poate în 15-20 de ani. Dar acest lucru nu trebuie uitat, pentru că dacă îl uităm nu avem decât un singur final: producţia noastră pe termen lung scade. Acest lucru mai spune ceva, că avem un deficit tehnologic asupra căruia trebuie să ne concentrăm, pentru că va trebui să mărim gradul de recuperare în anumite rezervoare”, a adăugat Grigorescu.
Ministrul Energiei a mai spus că această problemă trebuie rezolvată de urgenţă, având în vedere perioada lungă în care se poate dezvolta un proiect petrolier.
„Este un efort pe care trebuie să îl conştientizăm şi trebuie să ne apucăm mâine dimineaţă să rezolvăm această problemă, pentru că activitatea de explorare ia timp până când certificăm resursele, până când dezvoltăm, până când atragem surse de finanţare şi aşa mai departe”, precizează Grigorescu.
Rezervele dovedite de gaze ale României se vor epuiza în următorii 9 ani, iar cele de ţiţei în 12 ani, dacă nu vor fi făcute investiţii pentru noi descoperiri de hidrocarburi, arată datele Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), publicate la mijlocul lunii septembrie.
Reactoarele 3 şi 4, incluse în Strategia Energetică
De asemenea, oficialul să asigurări că proiectul realizării reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă se va regăsi în strategia energetică a României, întrucât în acest proiect s-a investit deja peste un miliard de euro.
„E clar că există, cel puțin așa arată modelarea noastră, există loc pentru industria nucleară și pentru reactoarele 3 și 4, mai în toate scenariile. Sigur, datorită și unor condiții particulare, pentru că noi deja am investit în aceste reactoare o sumă apreciabilă de bani, peste un miliard de euro cel puțin. Există deja infrastructură pentru care s-au plătit bani. Există o rațiune pentru care în mod particular acest proiect are sens. Are sens din punctul de vedere al decarbonizării”, afirmă Grigorescu.
Potrivit acestuia, România are și experiența necesară pentru derularea acestui proiect.
„Este una dintre resurse din a cărei exploatare ne întărim siguranța energetică, pentru că avem un ciclu nuclear integrat, chiar dacă nu complet, cu o tehnologie nord-americană. Suntem singurii din regiune care avem această tehnologie și această abilitate de a fi în continuare independenți din acest punct de vedere”, a continuat ministrul.
Cărbunele va rămâne și el o resursă importantă a mixului energetic românesc, subliniază oficialul.
„Cu siguranță cărbunele va rămâne important, trebuie să ne fie clar acest lucru. Nu pentru că eu am dezvoltat, poate, în acești ani, o legătură particulară cu acest sector, este adevărat, însă eu cred în cărbune ca fiind unul dintre cei mai rezilienți combustibili”, a menţionat Grigorescu.
Potrivit ministrului, chiar dacă în 10-15 ani cărbunele își va redimensiona ponderea, acest lucru nu înseamnă dispariția companiilor care produc energie din această resursă.
„Ar trebui să ne gândim și să plănuim o transformare. Acești producători de energie nu trebuie priviți legat exclusiv de o resursă, ci pur și simplu o infrastructură industrială care are potențialul de a se transforma”, a mai spus el.
În prezent, cărbunele asigură circa 30% din producția națională de electricitate din România, prin intermediul complexurilor energetice Oltenia și Hunedoara.
În ceea ce privește resursa nucleară, aceasta asigură aproximativ 20% din energia electrică generată la nivel național, prin intermediul reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă. România negociază în prezent cu compania chineză CGN realizarea reactoarelor 3 și 4.
