Pactul Ecologic European trebuie privit ca o oportunitate pentru realizarea unui salt în dezvoltarea României, în condițiile în care fenomenele meteo extreme sunt tot mai frecvențe și produc pagube, consideră ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe. De altfel, România și-a arătat susținerea obiectivului UE de a atinge neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2050, la Conferința publică la nivel înalt privind implementarea Pactului Ecologic European și a Legii privind clima la nivel european, de la Bruxelles. În schimb, trebuie mare atenție în ceea ce privește costurilor sociale și economice asociate acestei tranziții.
„Combaterea fenomenului schimbărilor climatice a depăşit demult etapa de identificare de soluţii, iar acum suntem în momentul în care trebuie să le aplicăm. Din datele existente analizate de specialişti a rezultat că, la nivel mondial, anul 2019 a fost al doilea cel mai călduros din ultimii 140 de ani, iar în România a fost cel mai călduros an din 1900 şi până în prezent. În intervalul 2015 – 2019 s-au înregistrat cei mai călduroşi cinci ani, în timp ce ultimul deceniu este cel mai fierbinte din istoria măsurătorilor meteorologice. (…) Aceste date arată o realitate greu de ignorat şi de aceea este momentul în care trebuie să aplicăm fără întârziere măsuri eficiente şi sustenabile din punctul de vedere al utilizării resurselor de apă şi sol”, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, informează Agerpres.
Acesta a adăugat că fiecare dintre statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, trebuie să demareze acţiuni globale de combatere a schimbărilor climatice având ca bază Pactul Ecologic European.
„Uniunea Europeană este un actor principal în impulsionarea la nivel internaţional a acţiunilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar Pactul Ecologic European trebuie privit ca o oportunitate pentru realizarea unui salt în dezvoltarea României, în condiţiile în care fenomene meteorologice extreme sunt din ce în ce mai frecvente şi mai intense, iar impactul asupra activităţii socio-economice este unul major. Accentul trebuie pus pe măsuri de eficienţă energetică şi la producţia, dar şi la consumul de energie electrică, pe producerea de energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor din transporturi, utilizarea tehnologiilor performante în industrie, pe utilizarea eficientă a terenurilor în agricultură şi pe reciclarea deşeurilor”, a afirmat ministrul de resort.
Oficialul a amintit, în acelaşi timp, de operaţionalizarea, în România, a Centrului European de Agrometeorologie, în anul 2023.
„Finanţarea se face prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020, iar termenul de operaţionalizare este 2023. În cadrul acestui Centru se vor putea înregistra evaluări ale impactului fenomenelor legate de vreme şi climă asupra sistemelor agricole şi se vor putea identifica o serie de măsuri de adaptare care trebuie luate în contextul în care efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai evidente. Ştim că 35 % din bugetul programului <Orizont Europa> va fi dedicat configurării soluţiilor cerute de Pactul Ecologic European”, a subliniat Costel Alexe.
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a organizat, marţi, la Academia Română, sesiunea de comunicări ştiinţifice cu tema <Impactul încălzirii globale asupra mediului şi societăţii.
Fond de Tranziție Justă
„Pactul Ecologic European și Legea europenă a climei vor face parte din agenda de lucru a României pentru anii ce vor urma. Pentru România, îndeplinirea noilor ținte ale Uniunii Europene, stabilite prin Pactul Ecologic European, implică schimbări majore ce vizează următoarele domenii: mediu, schimbări climatice, energie, industrie, transport, agricultură, digitalizare și sectorul financiar. România sustine obiectivul UE de a atinge neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2050, dar, în același timp, trebuie sa acordam atenție deosebită costurilor sociale și economice asociate acestei tranziții” a declarat Iulian Octavian Stana, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, la Bruxelles, la Conferința publică la nivel înalt privind implementarea Pactului Ecologic European și a Legii privind clima la nivel european, informează un comunicat de presă al Ministerului Mediului.
La conferință au participat oameni politici, reprezentanți ai ONG-urilor, ai companiilor și societății civile, dicuțiile fiind axate pe modul în care Uniunea Europeană va implementa Pactul Ecologic European – Green Deal.
„Pentru România, Pachetul va constitui o posibilitate de investiții și de creștere economică care să conducă la integrarea cu economiile celorlalte state membre. Instrumentul pus la dispoziție, pe care statul membru îl va utiliza pentru a se situa pe traiectoria potrivită pentru atingerea obiectivelor, este Fondul de Tranziție Justă”, precizează comunicatul.
„La nivel național, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a inițiat și va continua discuțiile cu celelalte entități publice, operatori economici și societatea civilă, pentru abordarea cea mai potrivită a implementării Pactului Ecologic European în România”, completează documentul.
Comisia Europeană a prezentat, în decembrie 2019, Pactul Ecologic European, cel mai ambiţios pachet de măsuri care ar trebui să le permită cetăţenilor şi întreprinderilor din Europa să beneficieze de tranziţia către o economie verde şi durabilă. Măsurile sunt însoţite de o foaie de parcurs iniţială a principalelor politici şi variază de la reducerea ambiţioasă a emisiilor şi investiţiile în cercetarea şi inovarea de vârf până la conservarea mediului natural al Europei.
Pactul Ecologic European acoperă toate sectoarele economiei, în special transporturile, energia, agricultura, clădirile şi sectoarele industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, TIC, textilelor şi produselor chimice.
Conform propunerii de document, se estimează că atingerea obiectivelor actuale pentru 2030 privind clima şi energia va necesita investiţii anuale suplimentare în valoare de 260 de miliarde de euro, reprezentând aproximativ 1,5% din PIB-ul din 2018. Investiţiile vor necesita mobilizarea sectorului public şi a celui privat.
