Guvernul german vrea să interzică exploatarea gazelor de ştist cel puţin până în 2021, din cauza opoziţiei puternice a populaţiei faţă de metoda fracturării hidraulice.
„Nu va exista în Germania exploatarea gazelor de ştist prin metoda fracturării hidraulice, în scop comercial, în viitorul apropiat”, a declarat ministrul Mediului, Barbara Hendricks, citat de Mediafax.
Aceasta, împreună cu ministrul Economiei şi Energiei, Sigmar Gabriel, ambii de orientare social-democrată, au definit principalele prevederi legislative legate de problema zăcămintelor de şist.
În Germania există o opoziţie foarte puternică faţă de fracturarea hidraulică, metodă care constă în crearea de fisuri subterane în care sunt pompate apă şi substanţe chimice sub presiune, pentru extragerea şi captarea gazelor.
Temerile sunt legate de poluarea care ar putea fi provocată de substanţele chimice utilizate, în special pânzei freatice.
Reprezentanţii industriei susţin pe de altă parte că gazele de şist ar permite reducerea costului energiei din Germania, unul dintre cele mai ridicate din Europa, precum şi a dependenţei de importuri, mai ales în contextul crizei din Ucraina.
Cei doi miniştri iau în serios îngrijorarea populaţiei, a spus Hendricks, potrivit căreia protejarea sănătăţii şi a apei potabile este o prioritate absolută.
În 2021 va fi realizat un raport privind stadiul cunoştinţelor şi tehnologiei existente, iar Parlamentul va analiza din nou legea. Până atunci, testarea zăcămintelor de şist va fi autorizată doar în anumite condiţii.
Asociaţia pentru protecţia mediului Bund a calificat proiectul drept un pas mic în direcţia bună, dar vrea şi interzicea explicită a testelor.
Fracturarea hidraulică pentru extragerea de gaze din zăcămintele convenţionale, care are loc de 60 de ani în Germania, va rămâne posibilă în principiu, dar va fi însoţită de reguli suplimentare, de exemplu legate de caracteristicile produselor utilizate. De fapt, toate proiectele de fracturare convenţionale se află într-un punct mort, nicio autorizaţie nefiind acordată în ultimii ani.
„Dacă aceste planuri se vor concretiza, nu va mai exista producţie de gaze naturale în Germania, care va fi dependentă în totalitate de importuri”, spune preşedintele federaţiei producătorilor de petrol şi gaze WEG, Josef Schmid.
Germania nu deţine zăcăminte importante de gaze, cu excepţia câtorva din nordul ţării.
„În schimb, avem gaze de şist suficiente pentru asigurarea necesarului energetic al Germaniei pentru o perioadă de 10 ani, poate chiar mai mult”, a spus directorul general al grupului BASF, din industria chimică, Kurt Bock, un susţinător puternic al gazelor de şist.
De remarcat, BASF deţine 100% din acţiunile companiei Wintershall, cea mai mare companie de petrol şi gaze din Germania. Wintershall are o relaţie “privilegiată” cu concernul rus Gazprom. De altfel, Wintershall este acţionar şi în proiectele de gazoducte ce ocolesc Ucraina, Nord Stream (deja funcţional, ce pleacă din Rusia şi, prin Marea Baltică, ajunge în Germania) şi South Stream (încă în fază de proiect, conducta porneşte din Rusia şi, prin Marea Neagră, ajunge în Bulgaria, de unde se ramifică spre Grecia şi Italia, precum şi spre Austria). În plus, Wintershall este implicată în companii mixte împreună cu Gazprom, prin care gazul rusesc este exportat în Europa. România este una dintre ţările în care gazul rusesc ajungea prin intermediul unui joint venture Gazprom – Wintershall (WIEE).
Propunerile prezentate vineri de cei doi miniştri social-democraţi necesită acordul conservatorilor din coaliţia condusă de cancelarul Angela Merkel. Proiectul nu se va concretiza într-o nouă lege, ci într-un amendament la legea minelor şi cea a apelor.
Hendricks consideră că modificările pot fi adoptate înainte de sfârşitul acestui an.
În România, compania Chevron a început luna trecută activităţile de foraj la sonda de explorare din apropierea satului Siliştea, comuna Pungeşti, din judeţul Vaslui. Reprezentanţii companiei petroliere afirmă că Chevron va monitoriza calitatea apei înainte, în timpul şi după finalizarea operaţiunilor de foraj. Rezultatele acestor teste vor fi puse la dispoziţia autorităţilor din domeniu.
La finele lunii aprilie, premierul Victor Ponta declara că în România nu vor fi exploatate gaze de şist în următorii cinci ani, adăugând, însă, că este important ca România să-şi asigure independenţa energetică din producţie internă şi cu respectarea celor mai înalte standarde de mediu.
