România are un potenţial imens privind producţia de biomasă, în condiţiile în care există terenuri neutilizate de peste un milion ha ce pot fi folosite pentru culturi energetice, spune Cristian Colţeanu, preşedinte şi CEO General Electric pentru România, Bulgaria şi R. Moldova.
Un exemplu de cultură energetică este rapiţa (foto), din care se produce biocombustibil. În 2014, România a înregistrat o producţie record de rapiţă, de peste un milion de tone, aproape dublu faţă de anul anterior, de pe cele 423.237 de hectare cultivate. Datele Ministerului Agriculturii arată că aceasta a fost cea mai mare producţie consemnată după 1970.
„În ceea ce priveşte energiile regenerabile, atenţia poate fi îndreptată şi către biomasă, dat fiind că România are un potenţial imens pentru producţia acestei resurse, cu peste 1 milion de hectare de terenuri neutilizate, care ar putea fi folosite pentru culturi energetice”, a spus Colţeanu.
Spre comparaţie, suprafaţa terenurilor arabile utilizate din România este, potrivit celui mai recent recensământ, din 2010, de 8,3 milioane hectare.
În opinia sa, România este o ţară bogată în resurse şi, implicit, oferă multe oportunităţi de dezvoltare în sectoare precum IT, petrol şi gaze naturale, energie, sănătate.
„Mai mult, potenţialul uman din această ţară este o resursă foarte valoroasă. Dacă privim toate aceste realităţi din punct de vedere comercial, este evident că, în următorii ani, România va deveni un important pol economic”, a precizat oficialul GE.
Colteanu consideră totodată că eficienţa energetică este absolut obligatorie, dacă România doreşte să îşi atingă obiectivele agreate la nivelul Uniunii Europene privind independența energetică.
„În România, eficienţa energetică reprezintă o resursă importantă pentru dezvoltare durabilă, deoarece permite ţării să îşi atingă în termen mai scurt obiectivele: consolidarea securităţii energetice, reducerea consumului primar de energie, reducerea nivelului de emisii de gaze cu efect de seră în mod fiabil, îmbunătăţirea competitivităţii industriei, creşterea randamentului investiţiilor datorită economiilor globale, dezvoltare economică, crearea de locuri de muncă şi livrarea de energie la preţuri accesibile”, a adăugat Colţeanu.
Reprezentantul grupului energetic spune că România este o ţară foarte importantă pentru GE, fiind prezent pe plan local de peste 30 de ani, dar, „ca orice investitor pe termen lung”, este esenţial să se poată baza „pe legi şi politici clare, pe transparenţă şi pe consultarea mediului de afaceri”.
Oficialul GE a afirmat totodată că în România există un potențial ridicat de investiții atât în domeniul energiei, cât și în infrastructură, cercetare, sănătate.
„Toate acestea vor contribui în timp la creșterea economică sustenabilă însă, pentru realizarea acestor proiecte, este necesara îmbunătățirea cadrului legislativ pentru a permite investitorilor să își facă planuri de afaceri realiste”, a precizat Colţeanu.
Pe plan local, GE are o unitate de producţie pentru echipamente energetice, fabrica Lufkin din Ploieşti, unde produce echipamente de extracţie pentru industria petrolului şi gazelor naturale. Aceasta este singura unitate de producţie Lufkin din afara SUA. Produsele fabricate la Ploieşti sunt distribuite către clienţii GE din emisfera estică, din Rusia până în Orientul Mijlociu şi Indonezia.
„România este o ţară foarte importantă pentru GE – activităţile noastre de aici reflectând domeniile pe care ne concentrăm la nivel global și care reprezintă “core business-ul” companiei, respectiv energie, aviaţie, sănătate. De asemenea, România are o tradiţie îndelungată în domeniul aviatic, ceea ce corespunde cu decizia companiei de a desfăşura aici primele activităţi de producţie ale GE Aviation din sud-estul Europei”, a mai spus Colţeanu.
După implementarea unui program de investiţii de mai multe milioane de dolari, fabrica Unison Engine Components (UEC) a devenit o unitate GE Aviation şi produce piese pentru motoare de avion care sunt utilizate de cei mai importanţi producători de aeronave din lume, respectiv Boeing şi Airbus. Mai mult, în fabrica din Bucureşti sunt produse piese pentru cel mai nou motor cu reacţie GE – LEAP – care va fi folosit la avioanele cu fuzelaj îngust de ultimă generaţie şi care generează un consum de combustibil cu 15% mai redus faţă de motorul pe care îl va înlocui. De la lansarea sa, care a avut loc anul trecut, LEAP a dobândit o cotă de piaţă de 79%, iar GE a primit deja comenzi pentru 9.550 motoare LEAP, estimate la 134 miliarde dolari (preţ de catalog), fiind motorul cu reacţie cu cele mai bune vânzări din istoria GE.
În ceea ce priveşte eficienţa energetică, reprezentantul GE spune că promovarea acesteia în oricare dintre sectoarele economiei poate genera avantaje semnificative, cum ar fi noi locuri de muncă, noi investiţii, stimularea inovaţiei. În plus, fondurile europene de care România poate beneficia ar contribui la creşterea eficienţei energetice în multe sectoare ale economiei, iar parteneriatele public-private trebuie incluse în toate aceste eforturi de eficientizare.
„Aceste initiative sunt necesare în multe dintre oraşele din ţară, unde ar trebui dezvoltate mai multe proiecte dedicate cogenerării de înaltă eficienţă si sistemelor urbane de încălzire centralizată”, apreciază Colţeanu.
Acesta precizează că GE s-a concentrat anul trecut în România pe producerea de tehnologii pentru sectorul energiei şi cel al sănătăţii, dată fiind cerinţa de infrastructură medicală mai performantă şi modernizarea infrastructurii energetice.
„Anul acesta, sectorul energetic va continua să se dezvolte prin producţia distribuită, ceea ce înseamnă că, în locul centralelor electrice de mari dimensiuni, investitorii pot construi unitati de cogenerare foarte aproape de locul unde această energie va fi consumată. Printre avantajele acestui gen de producţie energetică se numără costurile relativ moderate ale centralelor electrice cu capacitate redusă, posibilitatea de a se adapta cu uşurinţă la cererea de energie şi nivelul redus de pierderi in transport si distributie, având în vedere apropierea de locul de consum. Un alt aspect important este reprezentat de tehnologii de gestionare a reţelei mai bune, care permit conectări avansate ale energiei regenerabile la reţea. În plus, sistemul de sănătate necesită investiţii şi îmbunătăţiri masive, iar specialiştii au nevoie de acces la tehnologii moderne complexe”, a declarat reprezentantul GE.
Altfel, Comisia Europeană a aprobat pe 8 septembrie preluarea de către GE a activelor Alstom din domeniul energiei, iar Departamentul American și-a exprimat acordul pentru finalizarea tranzacției în perioada imediat următoare.
Grupul american General Electric este prezent în România din 1984 şi are peste 250 de angajaţi. De la motoare de aeronave şi generare de energie până la servicii financiare şi imagistică medicală, GE operează în peste 100 de țări și are aproximativ 300.000 de angajaţi la nivel global.
