Acasă Stiri ExterneEuropa Gazele natuarle și nuclearul, prietenoase cu mediul

Gazele natuarle și nuclearul, prietenoase cu mediul

de M G

Cele mai multe dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au pronunţat în favoarea recunoaşterii rolului jucat de gazele naturale şi energia nucleară în lupta împotriva schimbărilor climatice, ceea ce ar urma să faciliteze finanţarea lor, au declarat mai multe surse diplomatice pentru AFP, preluat de Agerpres.

Uniunea Europeană este pe punctul de a finaliza partea de climă din taxonomia sa privind finanţarea sustenabilă, o reglementare inovatoare, care vizează direcţionarea capitalului privat dinspre activităţile economice poluante spre cele pe care UE le consideră a fi prietenoase cu mediul.

Includerea gazelor naturale şi a centralelor nucleare pe lista investiţiilor „verzi” creează diviziuni în rândul statelor membre. Însă, la summitul şefilor de stat şi de guvern care a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, „o mare majoritate a statelor membre” şi-a exprimat dorinţa de a include gazele şi energia nucleară pe lista investiţiilor durabile, a declarat un diplomat european pentru AFP. Alte două surse au confirmat şi ele existenţa unei „majorităţi” de stat e favorabile la această idee.

Explozia preţului gazelor naturale a creat un context favorabil energiei nucleare. Însă chiar şi aşa subiectul taxonomiei verzi nu ar urma să fie evocat în concluziile summitului european, în lipsa unui consens.

La mijlocul acestei luni, 10 state membre UE, inclusiv România, au cerut în mod public includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor „verzi”. Toate ţările semnatare, în frunte cu Franţa, subliniază că avansul preţurilor la energie a scos în evidenţă importanţa reducerii dependenţei de terţele ţări, în cel mai scurt timp posibil. Energia nucleară este o sursă de energie accesibilă şi independentă şi ar trebui să fie inclusă pe lista investiţiilor „verzi” până la finele acestui an.

„Pentru a câştiga bătălia climatică, avem nevoie de energie nucleară. Pentru noi toţi, energia nucleară este un activ crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon”, se arată într-o declaraţie care a fost semnată şi de reprezentanţii Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croaţiei, României şi Sloveniei.

Însă alte state membre, precum Germania, Austria şi Luxemburg, se opun ideii includerii energiei nucleare pe lista investiţiilor „verzi”, la fel ca şi mai multe ONG-uri, care atrag atenţia asupra problemei depozitării pe termen foarte lung a deşeurilor radioactive.

Energia nucleară este responsabilă pentru aproximativ un sfert din producţia de electricitate a UE, graţie centralelor nucleare amplasate în 13 ţări membre. În 2020, aproximativ 70% din energia electrică generată în Franţa a fost produsă în centrale nucleare, în timp ce în Cehia ponderea a fost de aproximativ 37%. În România, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), centrala nucleară de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din consumul intern.

Comisia Europeană ar urma să decidă în lunile următoare dacă taxonomia sa va eticheta gazele naturale şi energia nucleară drept investiţii „verzi”. Propunerea Comisiei ar putea fi respinsă de eurodeputaţi sau de majoritatea statelor membre.

Pe de altă parte, un comunicat al Președinției României arată că liderii europeni au discutat pe larg evoluţiile recente survenite pe fondul creşterii preţurilor la energie. ”Prin concluziile adoptate, Consiliul European invită statele membre să utilizeze urgent şi eficient măsurile propuse de Comisia Europeană pentru a proteja, pe termen scurt, consumatorii cei mai vulnerabili şi pentru a sprijini companiile europene. De asemenea, Comisia Europeană şi Consiliul UE sunt invitate să ia în calcul şi măsuri pe termen mediu şi lung care să asigure energie la preţuri accesibile pentru consumatori şi companii, să crească rezilienţa sistemului energetic şi a pieţei interne a energiei, să asigure securitatea aprovizionării şi să sprijine tranziţia către neutralitate climatică. Consiliul European solicită Comisiei Europene să studieze funcţionarea pieţelor europene ale gazului, electricităţii şi carbonului şi să analizeze dacă anumite practici de tranzacţionare, inclusiv în legătură cu preţurile certificatelor de emisii de CO2, necesită măsuri de reglementare suplimentare. Subiectul va rămâne în atenţia Consiliului European, care va reveni asupra discuţiei la următoarea reuniune din decembrie”, se arată în comunicat.

Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat preocuparea majoră faţă de creşterea preţurilor la energia electrică şi gaze, având în vedere impactul asupra cetăţenilor, întreprinderilor şi, în special, asupra consumatorilor vulnerabili. Măsurile propuse de Comisia Europeană pentru gestionarea consecinţelor multiple generate de creşterea preturilor la energie sunt un prim pas spre identificarea de soluţii. Preşedintele României s-a pronunţat pentru identificarea urgentă de soluţii eficiente pe termen scurt, direcţionate, în primul rând, către protejarea consumatorilor vulnerabili şi evitarea sărăciei energetice. În acelaşi timp, Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru o abordare responsabilă pe termen mediu şi lung, care să nu afecteze competitivitatea economiilor europene şi să ofere predictibilitate mediului de afaceri.

Preşedintele României a evidenţiat importanţa utilizării tuturor resurselor energetice sustenabile ale Uniunii, în vederea reducerii dependenţei energetice actuale de furnizori terţi. Preşedintele Klaus Iohannis a insistat asupra faptului că securitatea energetică europeană depinde de utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii şi surse energetice, care să includă gazul natural şi energia nucleară, direcţii care trebuie să orienteze politicile europene în privinţa taxonomiei. În acest context, Preşedintele României a solicitat Comisiei Europene publicarea, cât mai curând posibil, a Actului delegat complementar privind regulile de finanţare sustenabilă care să includă energia nucleară şi gazul natural, se mai arată în comunicat.

din aceeasi categorie