Importurile de gaze vor fi mai mici cu 10% de marţi până duminică, a anunţat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. De remarcat, România nu importă gaze naturale direct de la concernul rus Gazprom; companii din România, precum Electrocentrale Bucureşti, E.On, Interagro, GDF Suez sau Romgaz, cumpără gaze de la intermediari deţinuţi majoritar sau integral de Gazprom (Gazprom Elveţia, WIEE sau Conef Energy). De remarcat, niciunul dintre aceşti exportatori nu a confirmat reducerea cantităţilor de gaze către companiile româneşti. În prezent, importurile au ajuns la 160.000 mc/zi, adică aproximativ 6.600 mc/oră. O reducere de 10% ar însemna că s-ar importa puţin sub 6.000 mc de gaze ruseşti pe oră (cu 660 mc/oră mai puţin). Nici nu ştim dacă Transgaz poate măsura această cantitate infimă!
”Livrările de gaze ruseşti în România sunt luni la nivelul normal, dar vor fi reduse cu 10% de marţi până duminică”, a spus Răzvan Nicolescu, într-o conferinţă de presă. Acesta a precizat că populaţia nu va fi afectată de reducerea importurilor de gaze în această iarnă, nici măcar în situaţia în care livrările de gaze din Rusia vor fi sistate total şi reluate abia la primăvară, a mai spus Nicolescu.
”Trebuie să începem să ne obişnuim cu această situaţie, cu care ne vom confrunta mai des în lunile următoare. Din punctul de vedere al securităţii aprovizionării, cantităţile sunt absolut nesemnificative şi nu vor fi probleme nici dacă livrările se opresc cu totul şi nu vor mai fi reluate decât la primăvară, chiar dacă iarna va fi extrem de dificilă”, a explicat ministrul Energiei.
El a arătat că a avut discuţii cu omologii din Bulgaria, Moldova şi Serbia, pe care i-a informat că posibilitatea României de a-i ajuta este extrem de limitată, cu excepţia interconectorului Iaşi-Ungheni. ”Sperăm ca energia să nu mai fie folosită ca armă politică. Am încercat să discut cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti, să aflu care este motivul acestei reduceri, dar mi-a fost imposibil, mi s-a spus că nu este în Bucureşti. Transgaz nu a primit până acum niciun răspuns, nici pentru reducerea de vineri nici pentru această săptămână”, a mai spus Răzvan Nicolescu.
Acesta a completat că, în acest moment, România are în depozite 2,5 miliarde de metri cubi de gaze şi va avea 2,8 miliarde la sfârşitul ciclului de înmagazinare, faţă de 1,8 miliarde mc, cât a estimat Autoritatea de Reglementare că este suficient pentru această iarnă.
Aceasta este a doua decizie de reducere a livrărilor de gaze dinspre Rusia către România după cea de vineri, 12 septembrie, când livrările au fost mai mici cu 5%.
La sfârşitul săptămânii trecute a intrat în vigoare o nouă serie de sancţiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, care implică restricţionarea accesului la pieţele de capital ale UE pentru unele companii petroliere şi din domeniul apărării. În special, UE a restricţionat accesul la pieţele de capital europene pentru Rosneft, Transneft şi ramura petrolieră a gigantului Gazprom – Gazpromneft. În plus, UE a interzis companiilor europene să ofere partenerilor ruşi servicii privind prospecţiunile şi extracţia de petrol la mare adâncime în zona arctică, precum şi în cadrul proiectelor legate de gazele de şist, potrivit documentului publicat vineri de Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Nu Moscova trebuie întrebată
Ministrul Nicolescu a declarat că a încercat să discute cu ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, dar nu a reuşit. Din păcate, nu ruşii trebuie întrebaţi! Este adevărat, ”molecula de gaz” provine din Rusia, dar, de circa 15 ani, autorităţile de la Bucureşti se plâng că nu există contracte directe cu Gazprom, ci cu intermediari, care nu fac decât să majoreze preţurile de export pentru România. De altfel, conform Gazprom Export, ”livrările de gaze naturale din Federația Rusă sunt executate în temeiul unor contracte pe termen lung, cu WIEE și Conef Energy, companii care gestionează livrările de gaze naturale în România până în 2030”.
În aceste condiţii, în care există contracte comerciale, între companii româneşti şi elveţiene (Conef este înregistrată în România, iar Gazprom Elveţia şi WIEE – în Ţara Cantoanelor), nu înţelegem de ce Ministerul Energiei nu a luat legătura cu acestea, ci a preferat să discute cu reprezentanţii Rusiei!
De remarcat, livrările de gaze naturale ruseşti în România au început în anul 1979, iar, până la 1 ianuarie 2014, conform Gazprom, cantitatea furnizată a fost de 126,4 miliarde mc (din care 1,19 miliarde mc în anul 2013), reprezentând 20-25% din consumul naţional (mai puţin în ultimii ani când, din cauza reducerii consumului, inclusiv pe fondul crizei economice, importurile au ajuns la circa 10% din consum).
De asemenea, având în vedere cât de mici sunt importurile de gaze ruseşti, de numai 6.000 mc/oră, o reducere de 5% înseamnă 300 mc/oră, iar de 10% – 600 mc/oră. Chiar şi o reducere de 25%, ar însemna o diminuare de 40.000 mc/zi, de la 160.000 mc/zi în prezent, la 120.000 mc/zi. Astfel, chiar dacă procentul este mare, 25%, cantitatea este extrem de mică!
În plus, de la circa 15 miliarde mc de gaze anual, consumul intern a scăzut (din cauza preţurilor, dar şi a crizei economice) spre 12 miliarde mc, în condiţiile în care producţia internă, realizată în proporţii aproximativ egale de către Romgaz şi OMV Petrom, ajunge la 11 miliarde mc.
Probabil acesta este şi motivul pentru care s-a diminuat considerabil cantitatea ce urmează să se înmagazineze pentru iarnă. Astfel, dacă în iarna 2008 – 2009 (când s-a declanşat criza economică) înmagazinările de gaze trebuiau să ajungă, la 31 octombrie, la 3,275 miliarde mc, acum, conform ministrului Răzvan Nicolescu, vor ajunge la 2,8 miliarde mc, adică cu aproximativ 0,5 miliarde mc de gaze mai puţin.
De aceea, considerăm că, de fapt, asistăm la ”o furtună într-un pahar de gaze”!
