FOREN 2016

Cea mai mare manifestare bienală dedicată sectorului energetic din România, FOREN, s-a desfăşurat, anul acesta, la Costineşti, în perioada 12 – 16 iunie. De la petrol, gaze, cărbune, uraniu, la energie regenerabilă, soluţii de stocare a energiei şi de interconectare a sistemelor de transport cu cele din ţările vecine, cei peste 600 de participanţi au căutat soluţii pentru o „Energie sigură şi sustenabilă pentru regiune”, tema de anul acesta a Forumului Regional al Energiei din regiunea Central-Est Europeană (FOREN), organizat de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR – CME).

Gazele, subiectul fierbinte al verii

Poate cel mai „fierbinte” subiect al Forumului l-a reprezentat preţul gazelor naturale din producţia internă ce va fi instituit începând cu 1 iulie.

Reamintim, în anul 2012, când preţul gazelor produse de Petrom şi Romgaz aveau un preţ recomandat de ANRE de aproximativ 150 dolari/1000 mc, preţul gazelor de import ajungea până la aproape 600 dolari/1000 mc. În aceste condiţii, FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială au cerut autorităţilor de la Bucureşti să liberalizeze preţul până la convergenţa cu cel de import, de aceea a fost stabilit un calendar „de scumpire” a gazelor. Acum, preţul gazelor de import este de aproximativ 60 lei/MWh, la fel ca şi cel pentru populaţie. Dar, calendarul stabileşte ca, începând cu 1 iulie, preţul gazelor din producţia internă pentru consumatorii casnici să ajungă la 66 lei/MWh. Ceea ce ar fi o anomalie: s-a atins convergenţa cu preţul gazelor de import, iar, în aceste condiţii, este greu de explicat poporului de ce acum trebuie „să depăşească” convergenţa!

În plus, odată cu introducerea calendarului, s-a instituit o taxă suplimentară pentru producătorii de gaze. Dacă s-ar renunţa la calendar, şi Guvernul ar trebui să renunţe la taxă, ceea ce e extrem de problematic, având în vedere încasările insuficiente la bugetul de stat.

De aceea, asistăm la o adevărată „bătălie a declaraţiilor” între reprezentanţii autorităţilor. Un lucru este sigur: nimeni nu vrea ca preţul final, plătit de populaţie, să crească. Reamintim, preţul final este compus din tarifele de transport, înmagazinare şi distribuţie a gazelor, precum şi din preţul efectiv al gazelor (dar şi acestea sunt de trei tipuri: din producţia curentă, din înmagazinări şi din import). Diferenţele de opinii apar în modul în care se ajunge la acelaşi preţ final. Pe de o parte, unii reprezentanţi ai Ministerului Energiei ar vrea să crească preţul gazelor interne, dar să scadă tarifele de transport, distribuţie şi înmagazinare. Reprezentanţii ANRE sunt de altă părere: rămâne neschimbat preţul gazelor din producţia internă, la fel şi tarifele de transport, distribuţie şi înmagazinare, iar preţul final va rămâne neschimbat pentru că va creşte componenta gazelor de import, mai ieftine decât cele interne, dar pentru care se plăteşte şi tariful de înmagazinare. Reamintim, cei mai mari producători interni sunt Romgaz (deţinut majoritar de stat), Petrom (deţinut de austriecii de la OMV), distribuitori sunt francezii de la Engie şi nemţii de la E.On, iar depozite de înmagazinare deţin Romgaz şi Azomureş.

Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a anunţat, la FOREN, că, până pe 30 iunie, va fi finalizată o analiză privind preţul gazelor din producţia internă şi va fi luată o decizie în Guvern.

La rândul său, preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, a mai spus că ar recomanda menţinerea programului de liberalizare, dar fără instituirea unor preţuri pentru producţia gazelor naturale. „Mai exact, pentru a se da posibilitatea consumatorilor să fie alimentaţi din sursele cele mai ieftine, preţurile de producţie internă ar trebui să fie lăsate la liber. Consider că vom găsi o soluţie împreună în ceea ce priveşte o analiză şi o decizie, care să ducă la formarea celui mai mic preţ pentru consumatorul casnic. În mod cert, preţul final al gazului nu va creşte cu 10%. În preţul final există şi alte elemente. Există capacitatea de a importa mai ieftin, ceea ce, în final, în cel mai rău caz, va duce la o creştere de 2-3%. Dar tocmai acest lucru avem în vedere, că nu ar fi nevoie de o modificare de preţ la producţia internă”, a spus Havrileţ.

„Ca urmare a activităţi de monitorizare, am constatat că există posibilitatea ca, în următoarea iarnă, să există anumite turbulenţe, ca urmare a faptului că gazele din producţia internă din depozite să aibă preţul mult mai mare decât preţul gazelor importate. Aceste disproporţii produc pierderi financiare pentru actorii din sistem, care, în final, erau transpuse în facturile tuturor consumatorilor de gaze. (…) Gazele de import vor avea un preţ de 70 de lei pe MWh, iar gazele din producţia internă înmagazinată vor avea, după 1 iulie, un preţ de 86 de lei, adică cu aproximativ 20% mai mare decât preţul gazelor înmagazinate”, a mai spus Havrileţ.

El a precizat că, în cazul în care de la 1 iulie va exista o creştere de 10% la preţul de producţie internă, aşa cum prevede actualul calendar de liberalizare, furnizorii de gaze pentru consumatorii casnici vor fi obligaţi să realizeze un coş de gaze, care să aibă cel mai mic preţ. Practic, se poate ajunge şi la 70% import, dacă în acest fel coşul va fi cel mai ieftin, a susţinut preşedintele ANRE.

„Dacă va fi o creştere de 10% la preţul de producţie internă, vom solicita furnizorilor care alimentează piaţa reglementată să asigure preţul cel mai mic al coşului de gaze. Aceasta, în traducere liberă, înseamnă îndreptarea către import şi fără să fie consumată producţia internă înmagazinată, ceea ce ar produce pierderi pentru producători şi furnizori, pentru că ei s-au pregătit pentru iarnă şi au consumat resurse financiare pentru a înmagazina gaze”, a subliniat el.

Pe de altă parte, preşedintele ANRE a anunţat şi o scădere drastică a consumului intern. „În mod normal, vara, consumul este de 20-25 milioane de metri cubi, în timp ce iarna ajunge la 60 de milioane de metri cubi. În aceste zile, consumul total de gaze a fost de 8 milioane de metri cubi în toată ţara, în condiţiile în care producţia internă este de 36 milioane mc, iar importul – de 1,2 milioane mc, adică aproximativ 20% din consum”, a mai spus Niculae Havrileţ, la Forumul Energetic Regional FOREN 2016.

„Aceasta este evoluţia pieţei şi ea nu se mai poate gestiona decât printr-o dereglementare a preţului la producător, nu mă refer la preţurile finale”, a adăugat preşedintele ANRE.

Ministerul vrea calendar până în 2021

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) ar trebui să reglementeze preţurile finale la gaze pentru consumatorii casnici până în 2021, aşa cum prevede calendarul de liberalizare, pentru a păstra un control inclusiv la nivelul costurilor, a declarat Aristotel Jude, secretar de stat din Ministerul Energiei.

„Susţinem soluţia de livrare a gazelor naturale către clienţii casnici în baza unor preţuri finale reglementate de ANRE până la data de 30 iunie 2021, pentru că, astfel, considerăm că se asigură condiţiile unui control al ANRE asupra preţului final de comercializare a gazelor naturale către clienţii casnici, control care ar trebui realizat şi la nivelul costurilor, inclusiv al celui reprezentat de preţul de achiziţie a gazelor naturale, care va trebui justificat de furnizor ca unul obţinut în condiţii de transparenţă”, a spus Jude, prezent la Forumul Energetic Regional FOREN.

Actualul calendar de liberalizare prevede eliminarea totală a tarifelor reglementate la gaze pentru clienţii casnici la 30 iunie 2021.

Jude a adăugat că ministerul are în plan modificarea Legii 123/2012, (legea-cadru în sectorul energiei electrice şi a gazelor naturale – n.r.), astfel încât producătorii să fie obligaţi vândă pe bursa de profil peste 40% din cantitatea totală de gaze, în acest fel urmând să fie stabilit un preţ real pe piaţa gazelor.

„Vom veni cu un proiect de modificare a Legii 123, intenţionând să adăugăm la acest proiect de modificare a legii prevederi legale care să instituie obligaţia producător de a încheia în fiecare an calendaristic contracte pe pieţe centralizate din România transparent şi nediscriminatoriu pentru vânzarea unei cantităţi minime anuale din producţia proprie care nu poate fi mai mică de 40% din cantitatea de gaze vândută în anul respectiv. Totodată, intenţionăm să propunem instituirea obligaţiei ca fiecare furnizor de gaze să fie obligat să încheie în fiecare an calendaristic contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu, pentru cumpărarea unei cantităţi minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică de 40% din cantitatea de gaze naturale achiziţionată de furnizori în anul calendaristic respectiv”, a precizat Jude.

El a subliniat că este necesar ca aceste obligaţii să fie prevăzute în lege, întrucât legislaţia elaborată în acest sens de ANRE nu a stimulat tranzacţionarea de gaze pe bursă.

„Prin impunerea acestei obligaţii, coroborat cu prevederile care reglementează atribuţiile ANRE, se vor asigura condiţiile de acces a întreprinderilor de pe piaţa de gaze naturale, se vor stimula tranzacţiile pe pieţele centralizate, se vor asigura condiţiile unei concurenţe reale pe piaţa gazelor naturale şi se va putea stabili un preţ real al gazelor. Preţ real, fără de care nu se va putea asigura nicio ipoteză de lucru în sustenabilitatea procesului de eliminare a preţului reglementat al gazelor naturale”, a arătat oficialul ministerial.

Pe de altă parte, Aristotel Jude a declarat că Ministerul Energiei (ME) nu a primit de la ANRE nicio solicitare pentru abrogarea sau modificarea calendarului de liberalizare, ci doar o adresă, datată 10 iunie 2016, prin care aceasta solicită reevaluarea preţurilor de producţie internă prevăzute în calendar.

Oficialul ME a făcut această declaraţie în contextul în care, pe 12 mai, preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, a afirmat că a solicitat Ministerului Energiei abrogarea, de la 1 iulie, a Hotărârii de Guvern nr. 488/2015, prin care a fost instituit calendarul de liberalizare a pieţei gazelor naturale pentru populaţie.

„Ministerul Energiei a primit din partea ANRE vineri, 10 iunie 2016, o adresă, care are în anexă o analiză, ce vizează piaţa gazelor naturale. Pentru a corecta informaţiile din spaţiul public, fac precizarea că, până la primirea adresei, ANRE nu a solicitat oficial Ministerului Energiei, prin transmiterea unei adrese, analiza sau modificarea, după caz, a calendarului prevăzut de HG 488/2015 (n.r. – calendarul de liberalizare). Astfel, informaţiile din spaţiul public conform cărora Ministerul Energiei a primit solicitări din partea ANRE în acest sens înainte de data de 10 iunie 2016 sunt complet eronate”, a precizat secretarul de stat în Ministerul Energiei, la Forumul Energetic Regional FOREN.

Potrivit acestuia, prin adresa din 10 iunie 2016, ANRE a prezentat o analiză a preţurilor la gazele naturale din producţia internă, a preţurilor medii ponderate din import şi a preţurilor aferente principalelor hub-uri europene.

„Pentru a lipsi de orice interpretare, fac precizarea că nici prin adresa din 10 iunie 2016 ANRE nu a propus concret, prin propuneri determinate de preţ, amendarea calendarului prevăzut de HG 488/2015. Cu alte cuvinte, prin această adresă, ANRE a arătat Ministerului Energiei doar că apreciază ca rezonabilă o reevaluare a preţurilor din producţia internă cuprinsă în calendarul prevăzut de HG 488, fără a preciza concret şi determinat care este în opinia ANRE preţul corect al producţiei interne destinat populaţiei şi producătorilor de energie termică pentru cantităţile necesare producerii de energie termică destinate consumului populaţiei. Concluzionez, mai mult decât atât, că, până la această dată, niciodată ANRE nu a solicitat Ministerului Energiei sau Guvernului abrogarea HG 488/2015”, a completat Jude.

Potrivit acestuia, din analiza primită de la ANRE, ca o concluzie primară, preţul gazelor naturale de producţie internă, chiar dacă va creşte de la 60 de lei la 66 de lei pe MWh de la 1 iulie, nu va fi mai mare în această iarnă decât preţul gazelor curente de import.

„Precizez că la preţurile medii ponderate de import prezentate de ANRE nu cunosc dacă au fost adăugate tarifele de intrare în sistemul naţional de transport, care poate ajunge până la 13 lei pe MWh. Pe analiza prezentată, Ministerul Energiei va avea, probabil, întâlniri cu ANRE, pentru a fi analizate toate datele de intrare, pentru a avea o concluzie”, a mai spus Jude.

El a explicat că nu este corect să fie pusă presiune pe întreaga producţie internă de gaze doar pentru a face sustenabile activităţile de distribuţie, transport şi înmagazinare.

Devin sustenabile activităţile de transport, distribuţie şi înmagazinare

„Personal, nu consider corect să punem presiune pe întreaga producţie internă curentă din România doar pentru a face sustenabilă o activitate din sector, fie că este activitate de înmagazinare, de distribuţie sau transport, pentru că, în acest mod, prin a pune presiune administrativă în ceea ce priveşte determinarea unui preţ al producţiei interne doar pentru a face sustenabil un tarif de înmagazinare, riscăm să ne îndepărtăm de la fondul corect al problemei. ANRE ar trebui să susţină eficientizarea şi sustenabilitatea tarifelor de înmagazinare, distribuţie sau transport, în general a activităţilor reglementate, inclusiv preţul final reglementat al gazelor naturale, nu să le facă rentabile şi sustenabile prin presiuni exercitate asupra preţului producţiei interne”, a mai spus el.

Jude a arătat că, potrivit rapoartelor ANRE, tarifele de distribuţie, înmagazinare şi transport reprezintă mai mult de jumătate din preţul final al gazelor.

„În susţinerea afirmaţiei, putem observa că există furnizori care furnizează gaze naturale consumatorului casnic la preţ final reglementat de aproximativ 127 lei pe MWh, în condiţiile în care ANRE a publicat, în raportul de monitorizare aferent lunii decembrie 2015, un preţ mediu ponderat al gazelor naturale, fără tarife de înmagazinare, transport şi distribuţie, de aproximativ 60 de lei pe MWh. Aceasta este realitatea pe care ne-o arată datele analizate pe site-ul ANRE, unde nu există date aferente anului 2016”, a subliniat oficialul ministerial.

Acesta a adăugat că producţia internă curentă a fost de 11,2 miliarde de metri cubi în 2015, iar consumul de gaze naturale de 11,4 miliarde. Din acesta, consumul populaţiei şi producătorilor de energie termică a fost în jur de 4 miliarde de metri cubi, din care un miliard din înmagazinare.

Jude a adăugat că Ministerul Energiei face o analiză internă a informaţiilor primite de la ANRE, urmând ca, în funcţie de concluzii, să adopte o decizie în raport cu situaţia de fapt şi modul incorect de influenţare a pieţei gazelor naturale realizate prin declaraţiile preşedintelui ANRE în spaţiul public.

„Independent de analiza prezentată de ANRE, ar trebui să reţinem faptul că prima şi cea mai importantă premisă care poate contribui la sustenabilitatea procesului de eliminare a preţului final reglementat al gazelor naturale este stabilirea preţului real de comercializare a gazelor naturale din producţia internă pe piaţa angro şi cu amănuntul, preţ real care nu poate fi stabilit decât de piaţă, prin mecanisme concurenţiale şi transparente, şi nu prin decizii administrative. Consider că ANRE ar trebui să respecte Legea 123, articolul 179, alineatul 3”, a mai spus secretarul de stat.

Potrivit Legii 123/2012, articolul 179, „calendarul de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii finali cu începere de la 1 decembrie 2012 pentru clienţii non-casnici, respectiv din 1 iulie 2013 pentru clienţii casnici, este stabilit de către Guvern, în conformitate cu graficul de eşalonare a preţurilor producătorilor, propus de ANRE şi ANRM, ţinând seama de posibilele efecte negative ale eliminării preţurilor reglementate, astfel încât acestea să fie cât mai puţin resimţite de clienţi”. Conform aceleiaşi legi, „ANRE monitorizează anual rezultatele calendarului de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii finali şi propune Guvernului, după caz, valorificarea producţiei interne a gazelor naturale pe piaţa internă până la finalizarea calendarului aprobat”.

Gazele din Marea Neagră ajung pentru 20 de ani

Resursele de gaze descoperite în Marea Neagră de ExxonMobil şi Lukoil se ridică la maximum 130 de miliarde de metri cubi şi se vor epuiza în 20 de ani, a declarat Alexandru Pătruţi, fost preşedinte ANRM. „Marea Neagră, cu certitudine, nu va fi o a doua Marea Nordului. Lucrările de explorare au dat rezultate doar în România. În Turcia, care deţine cea mai mare parte din Marea Neagră, explorările nu au avut rezultate”, a spus Pătruţi, la Forumul Energetic Regional FOREN.

Potrivit acestuia, până în prezent, cercetările realizate de ExxonMobil-OMV Petrom şi Lukoil au pus în evidenţă zăcăminte de 130 de miliarde de metri cubi la nivel de resurse geologice.

„Dacă am putea exploata această cantitate în totalitate, ceea ce este puţin probabil, iar pentru a o exploata rentabil este nevoie de o producţie de 6 miliarde de metri cubi pe an, am avea o producţie de până la 20 de ani. Această producţie din Marea Neagră se va suprapune peste actuala producţie din zăcămintele de pe uscat, de 11 miliarde de metri cubi pe an, care are o descreştere constantă”, a explicat Pătruţi.

El a adăugat că explorările din Marea Neagă vor începe numai dacă preţurile gazelor şi ţiţeiului vor creşte şi dacă sistemul de transport al gazelor va fi conectat la pieţele internaţionale.

„Cererea în ţară a scăzut foarte mult, iar investitorii care vor extrage aceste zăcăminte au nevoie de piaţă de desfacere şi de transportul gazelor de la perimetrele maritime, care sunt destul de departe, la 150-200 de kilometri de ţărm. Deci, o să avem de aşteptat”, a mai spus fostul preşedinte ANRM, în prezent consilier CNR-CME.

Potrivit acestuia, pe termen mediu şi lung, viitorul energetic al României depinde de interconectarea sistemelor de gaze şi energie electrică, dar şi de diversificarea surselor.

Tot de gaze ruseşti avem parte!

Coridorul sudic de transport al gazelor din zona Mării Caspice spre Europa, prin Turcia, va aduce, de fapt, tot gaze ruseşti, întrucât cererea nu va putea fi acoperită doar din resursele din Azerbaidjan, a declarat Slav Slavov, expert în energie şi fost manager al Consiliului Mondial al Energiei (WEC).

„Marea Caspică este, de fapt, un lac, nu este o mare deschisă, deci, pentru orice conductă care ar trece prin această mare, este nevoie de acordul tuturor ţărilor din jurul ei, ceea ce nu se va întâmpla niciodată (Rusia este ţară riverană Mării Caspice – n. r.). Astfel că, din punctul meu de vedere, nu vom avea din acea zonă o alimentare cu gaze de încredere”, a spus Slavov, la Costineşti, la Forumul Energetic Regional FOREN.

El a arătat că Azerbaidjan nu va avea suficiente resurse pentru a acoperi cererea şi va furniza gaze tot din Rusia, în condiţiile în care statul caspic este conectat deja la sistemul de gaze rusesc.

„Deci, prin coridorul sudic, vom aduce, de fapt, tot gaz rusesc în Europa. În plus, Turcia, care este o ţară de tranzit pe acest coridor, va continua să sucească mâna la spate Europei pentru diverse interese economice şi politice”, a mai afirmat expertul WEC.

Slavov a adăugat că el nu înţelege de ce Uniunea Europeană nu a sprijinit proiectul South Stream, prin care gazele ruseşti ar fi ajuns în centrul Europei prin partea de sud, în timp ce a acordat sprijin proiectului Nord Stream, care aduce gaze ruseşti în Germania prin nord.

„Acesta este încă un exemplu de standarde duble în Europa. Uniunea Europeană nu este pregătită sau nu a evoluat suficient să vorbească pe un singur glas cu furnizorii său, să apere interesul tuturor”, a continuat Slavov.

O veste buna de la FOREN: se ieftineşte “lumina”

Preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea scădea de la 1 iulie cu 1-2%, odată cu reducerea preţului pe piaţa liberă şi cu scăderea tarifului de transport, a anunţat preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileţ, la Forumul Energetic Regional FOREN 2016.

„De la 1 iulie, parcurgem încă o etapă pentru dereglementarea preţurilor pentru consumatorii casnici, astfel încât, în coşul de consum, în loc de 40% energie cu preţ reglementat, 60% cu preţ liber, se va institui coşul 70% preţ liber, 30% reglementat. Există o consistentă scădere pe piaţa angro, ceea ce ne face să credem, corelat cu ieftinirea activităţii de transport, că se va ajunge la o scădere cu 1-2% a preţului final”, a explicat preşedintele ANRE.

„În fiecare an, ANRE ajustează tarifele de transport pe baza unor documente tehnice. Se fac prognoze în special legate de cantităţile care vor fi transportate. Cu cât volumul este mai mic, cu atât tariful creşte – şi invers. S-a constatat că a existat o creştere de volum, astfel că tarifele trebuie ajustate în sensul scăderii. La ora actuală, este în dezbatere o scădere cu 7% a tarifului de transport”, a adăugat oficialul ANRE.

Tariful de transport reprezintă circa 7% din preţul final al energiei electrice.

Nici Bruxellesul “nu ţine” cu RCS-RDS

Existenţa unor reţele paralele de distribuţie a energiei electrice este ineficientă din punct de vedere al costurilor, însă fiecare ţară poate decide în funcţie de propriile interese, a declarat Jyri Ylkanen, consilier la Directoratul General pentru Energie (DG Energy) din cadrul Comisiei Europene.

„Problema reţelelor face parte din Pachetul 3 legislativ pentru energie. Statele membre trebuie să-şi organizeze reţelele conform propriilor interese”, a afirmat Ylkanen, la FOREN 2016.

Oficialul european a subliniat că fiecare ţară trebuie să gestioneze reţelele aşa cum crede că este mai bine pentru consumatori.

„Reţelele paralele, în opinia mea, sunt ineficiente din punct de vedere al costurilor şi nu ştiu dacă această politică ar putea fi susţinută. Reţeaua trebuie gestionată în mod eficient, astfel încât costurile să scadă. Dar, dacă vreţi să fie mai mulţi jucători şi, astfel, preţurile să scadă, este la latitudinea voastră”, a mai spus reprezentantul DG Energy.

La începutul lunii martie, preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, declara că acele companii care au concesionat serviciul de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale vor trebui să scoată la licitaţie activitatea de operare a reţelei.

„Concesionarii sistemelor de distribuţie au luat această activitate prin metoda privatizării. Au primit concesiunile pe 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade. Pentru activitatea de operare a reţelei s-au făcut externalizări către firmele afiliate, însă până acum fără licitaţie”, a arătat Havrileţ.

Potrivit acestuia, companiile puteau externaliza aceste activităţi fără licitaţie în baza unei Ordonanţe de Urgenţă, care a fost modificată între timp, iar ANRE a câştigat o serie de procese cu companiile de distribuţie pe această temă. În urma proceselor, companiile trebuie să scoată la licitaţie orice contract.

„Toate contractele pe care companiile de distribuţie le încredinţau până acum afiliaţilor trebuie scoase la licitaţie, astfel că oricine poate participa. Nu vom mai recunoaşte în tarife investiţiile făcute, în cazul în care companiile nu fac dovada că acel contract a fost încheiat pe SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice – n.r.)”, a completat Havrileţ.

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie şi Consiliul Concurenţei analizează ideea de a obliga companiile de distribuţie a energiei electrice să subcontracteze operarea unor părţi din reţele, pentru a fi manageriate de alte companii, astfel încât, în final, tarifele de distribuţie să scadă, a declarat, la rândul său, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, pe 23 mai.

„Este ideea Autorităţii de Reglementare în Energie ca, pe o perioadă de reglementare, cei mari, care au monopol pe anumite regiuni, precum Electrica, CEZ, Enel, să fie obligaţi ca bucăţi, zone din aria pe care o gestionează ei, să fie scoase la licitaţie către alţi operatori. Este o idee pe care o analizăm împreună cu reglementatorul”, a precizat Chiriţoiu.

La începutul lunii aprilie, grupul RCS & RDS a acţionat în instanţă Guvernul, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, filialele de distribuţie ale Enel (Muntenia, Banat şi Dobrogea), precum şi filiala de distribuţie Electrica Distribuţie Nord, pentru că legislaţia din prezent nu permite intrarea pe piaţă a altor operatori de distribuţie a energiei decât cei existenţi în prezent.

Grupul RCS & RDS a depus solicitări la ANRE pentru a obţine licenţa de distribuţie a energiei electrice, însă Autoritatea a respins această cerere la mijlocul lunii martie, argumentând că firma nu a îndeplinit condiţiile legale.

Potrivit unui comunicat remis de grupul RCS & RDS în toamna anului trecut, două companii ale grupului au în desfăşurare proiecte de dezvoltare a unor reţele de distribuţie a energiei electrice. În luna septembrie 2015, au fost solicitate licenţele necesare pentru două proiecte pilot situate în municipiul Oradea, respectiv în vecinătatea municipiului Timişoara.

Conform companiei, ANRE nu permite, însă, prestarea acestui serviciu în lipsa aprobării operatorilor de distribuţie care prestează în prezent serviciul în fiecare zonă. În context, companiile din grupul RCS & RDS au demarat procedurile pentru contestarea actelor ANRE care, potrivit grupului, „contravin legii şi Constituţiei”. Compania mai preciza că, în măsura în care barierele create de ANRE sunt ridicate, reducerile de preţ pentru consumatori vor fi substanţiale, întrucât va oferi un tarif de distribuţie prin intermediul reţelelor sale de 120 lei/MWh, faţă de tarifele de 159,49 până la 188,2 lei/MWh percepute de distribuitorii concesionari.

RCS & RDS este un operator de telecomunicaţii, furnizând servicii în România, Ungaria, Spania şi Italia. Compania deţine mai multe canale de televiziune.

Continuă negocierile cu chinezii pentru Cernavodă 2

Negocierile cu compania chineză pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă au ca obiect atragerea unui investitor, care să contribuie financiar la realizarea Unităţilor 3 şi 4, şi nu partea de furnizare de echipamente, a declarat Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, prezentă la Forumul Energetic Regional FOREN.

Ea a fost întrebată dacă societatea chineză cu care se negociază vrea să aducă echipamente din China pentru reactoarele 3 şi 4. „Negocierea nu are ca obiect construirea efectivă a reactoarelor 3 şi 4, ci discutăm de un investitor, care să contribuie financiar la compania de proiect”, a spus Lulache.

Când i s-a menţionat că partea chineză va deţine participaţia majoritară în compania de proiect, Lulache a răspuns: „Întotdeauna un investitor majoritar are o poziţie dominantă în luarea deciziilor. Parte din negocieri vizează modalitatea cum să păstrăm pentru statul român o poziţie importantă, ca investitorul să nu poată lua orice decizie. Investitorul va trebui să respecte regulile româneşti şi cele europene”.

Ea a adăugat că, în prezent, se negociază cu compania chineză acordul investitorilor şi actul constitutiv al noii companii de proiect.

Lulache a arătat că, în acest moment, Nuclearelectrica testează, la fabrica de combustibil nuclear din Piteşti, pulbere de uraniu provenită de la mai multe companii, care vor să se califice drept furnizori pentru reactoarele de la Cernavodă. Lulache a refuzat să spună care sunt aceşti furnizori sau care este numărul lor, precizând, totuşi, că producătorul român de pulbere de uraniu, Compania Naţională a Uraniului (CNU), este furnizor calificat al Nuclearelectrica.

Totodată, Lulache a fost întrebată dacă este posibil ca viitoarele reactoare 3 şi 4 să fie construite la Mintia-Deva, în loc de Cernavodă. „Nu îmi imaginez cum s-ar putea întâmpla povestea asta. Proiectul este pentru construirea a două reactoare la Cernavodă. Acolo avem active existente pe care le vom folosi pentru proiectul reactoarelor 3 şi 4”, a răspuns directorul general al Nuclearelectrica.

La rândul său, Mădălina Tronea, specialist în cadrul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţii Nucleare (CNCAN), a precizat: „M-am amuzat şi eu când am auzit acest lucru. O centrală nucleară se autorizează împreună cu amplasamentul său, astfel că mutarea proiectului în alt amplasament ar însemna reluarea unor autorizări”.

Liviu Gherghe, reprezentantul ROMATOM, organizaţie care are ca obiect promovarea energiei nucleare, a precizat că, potrivit unui studiu realizat în 2013, pe şantierul reactoarelor 3 şi 4 ar putea lucra 8.300 de muncitori români, iar, pe orizontală, proiectul va crea alte 8.000 de locuri de muncă.

„Părţi din echipamente şi chiar echipamente complete vor putea fi produse în România”, a arătat el, precizând că nu poate spune cu exactitate ce procent din echipamentele care vor fi folosite pot proveni din România.

Guvernul a aprobat, la începutul acestui an, o scrisoare-suport prin care certifică faptul că proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este unul strategic prioritar pentru România şi care poate fi implementat doar cu sprijinul statului, iar recent, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a declarat prioritar proiectul de la Cernavodă.

Pe 9 noiembrie 2015, reprezentanţii Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation au semnat Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă.

Stocarea energiei poate face independent consumatorul casnic

“Până în 2030 mai este cale lungă. Știm ce vom face la anul?”, a fost întrebarea adresată de către Viorel Gafița, președintele Romelectro participanților la Ziua Regională a Energiei din cadrul FOREN 2916. El a atras atenția că „dacă nu reușim să ne mișcăm rapid astfel încât să implementăm programe europene și ne împiedicăm între legislație și decizii politice vom pierde resurse financiare, dar și know-how, nu se vor face investiții”.

Tehnologiile de stocare a energiei ar putea asigura independenţa energetică unui consumator casnic, însă acestea sunt extrem de scumpe în prezent şi ar trebui subvenţionate de stat pentru a deveni atractive, a declarat preşedintele Romelectro, Viorel Gafiţa.

„Un consumator casnic poate să devină independent energetic dacă îşi montează panouri fotovoltaice, spre exemplu, dar şi sisteme de stocare a energiei. Acum, aceste tehnologii de stocare sunt foarte scumpe, de circa 5 milioane de euro pe MW, astfel că ar trebui să existe subvenţii de la stat pentru acestea”, a spus Gafiţa, la Forumul Energetic Regional FOREN.

El a arătat că nu mai există astfel de subvenţii în alte ţări europene, însă principiul ar trebui să fie similar cu cel din sectorul energiei regenerabile, unde tehnologiile au fost extrem de scumpe anii trecuţi şi nu puteau fi implementate fără scheme de sprijin. În cazul fotovoltaicelor, spre exemplu, costul a scăzut de la 5 milioane de euro pe MW, la circa un milion de euro pe MW.

Gafiţa a adăugat că există consumatori izolaţi, care sunt extrem de interesaţi să îşi producă propria energie.

„Cele mai active din acest punct de vedere sunt mănăstirile, care sunt de regulă amplasate în zone izolate. Am stat de vorbă, de exemplu, cu un stareţ, care era foarte interesat să construiască o microhidrocentrală pe râul care curge lângă mănăstire. Vorbind cu el, am avut impresia că sunt într-un consiliu tehnico-economic, ştia ce cădere are apa, de câtă ţeavă e nevoie”, a spus Gafiţa, adăugând că se referă la Mănăstirea Lainici.

Reprezentantul Romelectro a menţionat şi perioada mare, de peste 450 de zile, în care se obţin toate autorizaţiile necesare pentru a monta şi pune în funcţiune un proiect energetic.

„Fie că vorbim de 100 de MW, fie că vrei să-ţi pui un panou fotovoltaic pe casă, ai acelaşi drum de parcurs”, a precizat el.

Totodată, potrivit lui Viorel Gafiţa, termoficarea reprezintă o problemă majoră pentru toate autorităţile locale, care ar putea fi rezolvată şi utilizând stocarea energiei termice. „Un rezervor de sare, care trebuie încălzit la o temperatură foarte mare, acumulează multă energie termică, pe care o poate elibera în momentele în care este nevoie reprezintă o metodă de stocare a energiei termice. Vârfurile de sarcină a energiei de termoficare se găsesc între intervalele orare 06:00 – 07:30, apoi după-amiază”.

Gafiţa a mai spus că multe persoane s-au debranşat de la încălzirea centralizată, deoarece lumea a dorit să aibă securitate şi competitivitate, iar atunci s-a apelat la centralele individuale, numai că există o serie mare de complicaţii, investiţii iniţiale, întreţinere, pericol de explozie. „În Viena, un bloc nou construit se racordează la sistemul centralizat, care este sigur, economic şi asigură tot confortul”. În opinia sa, o regândire a sistemelor de termoficare, care ar răspunde cerinţelor, poate aduce şi în ţara noastră un plus enorm pentru economie.

Vom avea acasă un „mic Conel”

Ovidiu Pop, directorul general al Verbund România, a adus în discuţie alimentarea cu energie a locuinţelor la Masa rotundă „Surse regenerabile de energie în România și în lume”, din cadrul FOREN 2016. Printre avantajele acestui „mic Conel” de acasă se numără încălzire și climatizare eficientă, optimizarea consumului de energie, irigații optimizate în grădină, automatizarea deconectării aparaturii electrocasnice, acces la digital media în fiecare încăpere, securitatea alimentării. Dar, legislaţia actuală nu face diferenţă între marii şi micii producători de energie, avizele necesare pentru un prosumer fiind aceleaşi ca şi pentru o mare centrală eoliană. Conform legislaţiei europene, până în anul 2020, 20% din energie trebuie să provină din surse regenerabile, procentul urmând să crească la 27% până în anul 2030. O sursă importantă pentru realizarea acestei ţinte o reprezintă consumatorii casnici şi mai micii consumatori industriali (precum fermele agricole sau magazinele), care şii-ar putea instala panouri fotovoltaice pe acoperişuri.

Producţia din surse regenerabile a crescut vertiginos în România. Dacă în anul 2006, 59% din producţia de energie a ţării era asigurată de termocentrale (în principal pe cărbune), 32% de hidrocentrale, iar 9% de centrala de la Cernavodă, anul trecut termocentralele mai realizau doar 41% din energia ţării, hidrocentralele – 27%, Cernavodă – 17%, iar regenerabilele – 15%.

Opţiuni pentru mixul energetic

Una dintre temele dezbătute în cadrul lucrărilor FOREN 2016 a adus în discuţie “Opţiunile pentru mix-ul de combustibil în regiune”. CE Oltenia a prezentat evoluţia energiei pe bază de cărbune în ultimii ani, viitorul cărbunelui în contextul politicilor energetice mondiale, ridicând un semn de întrebare major.

Cota de piaţă a energiei produse în centralele pe cărbune este în continuă scădere. De exemplu, în ziua cu cel mai mare consum de energie electrică din iarna 2011 – 2012, producţia a fost acoperită preponderent de centralele pe cărbune (46,9 %), iar în ziua cu cel mai mare consum de energie electrică înregistrat în iarna 2015-2016,  procentul a ajuns la 33,3% .

Restructurarea sectorului de producere a energiei electrice realizată prin formarea a 10 unităţi independente a avut drept scop teoretic realizarea competiţiei pe piaţa internă de electricitate, însă descentralizarea sectorului de producere a energiei electrice în România a fost mult mai mare decât media EU. Actuala organizare, monocombustibil, reprezintă un model unic, cel puţin în UE, ce nu permite realizarea concurenţei reale pe piaţa de energie electrică, nefiind comparabile costurile de producţie.

Pentru CE Oltenia aceste costuri sunt influenţate de o serie de factori externi nefavorabili, deşi în România este necesară o piaţă pentru cărbune pe termen lung, pentru menţinerea siguranţei energetice a sistemului şi continuităţii în alimentarea cu energie a consumatorilor.

CE Oltenia a susţinut, şi la FOREN, necesitatea creării unui mix energetic echilibrat, luând în considerare faptul că proiectele de mediu implementate la nivelul sucursalelor companiei demonstrează că depoluarea este posibilă prin tehnologii şi nu prin închiderea producătorilor clasici, implicaţiile fiind multe: de la problematica socială, până la problematica stabilităţii sistemului energetic.

Cu tema „Energie sigură şi sustenabilă pentru regiune”, a 13-a ediţie a FOREN a reunit decidenţi economici şi politici, factori de decizie din marile companii şi firme energetice din ţară şi din străinătate, reprezentaţi ai mediului academic şi universitar, dezvoltatori, investitori, specialişti de înaltă clasă şi a analizat subiecte privind cele mai noi dezvoltări tehnologice în domeniul energetic, perspectivele de viitor ale sectorului de energie electrică, petrol şi gaze naturale, cărbune, energie nucleară, surse regenerabile de energie, precum şi deciziile economice şi politice necesare pentru o energie sigură şi sustenabilă în regiunea centrală şi de sud-est a Europei.

FOREN 2016, un forum energetic de mare complexitate, a cuprins 11 evenimente principale: Ziua Regională a Energiei, două Keyote Addresses, Conferinţa Trilema Energiei, patru mese rotunde la nivel de Forum, trei workshopuri la nivel de Forum, cinci sesiuni de comunicări ştiinţifice, precum şi o expoziţie tehnică.