Modul în care Regia Națională a Pădurilor (RNP) Romsilva a organizat licitațiile pentru valorificarea masei lemnoase ridică semne de întrebare, susține comunitatea forestierilor Fordaq. Forestierii consideră că metodele folosite în prezent de Romsilva încurajează creșterea artificială a prețurilor de adjudecare. Se pare că mare parte dintre aceste contracte la prețuri mari nu se duc la bun sfârșit, pentru că prețurile de pe piața lemnului din timpul anului nu sunt acoperitoare, astfel că agenții economici renunță la ele. Iar această practică afectează firmele care nu funcționează speculativ, cu consecințe negative pentru industria lemnului.
În ultimii ani, prețurile de adjudecare a masei lemnoase din pădurile statului administrate de Romsilva au crescut constant, atingând valori pe care industria de profil le-a anunțat ca fiind mai mari decât în alte țări din vestul Europei.
Comunitarea Fordaq a atras atenția asupra prețurilor de adjudecare înregistrate și la licitațiile Romsilva din acest an. La Suceava, una dintre cele mai mari direcții silvice din țară, „pe fondul unui volum mic scos la licitații, de doar 267.000 mc, față de 450.000 anterior începerii tranziției către lemn fasonat, prețurile de licitație au atins iarăși o medie în jurul valorii de 400 lei/mc la rășinoase, incluzând produse principale, de conservare sau volume din tăieri accidentale”, se arată într-o analiză Fordaq.
„Prețuri medii de 400 lei/mc la rășinoase par să nu aibă fundament economic, în prețurile cherestelei și al deșeurilor de prelucare. Și totuși se oferă !!!”, precizează documentul.
Analiza făcută de Fordaq a luat în calcul rezultatele licitațiilor Romsilva care s-au organizat pentru exploatarea masei lemnoase din 2023. În total, a fost oferit la licitație un volum total de 5,62 milioane mc de lemn, fiind adjudecate, de-a lungul întregului an, 5,157 milioane mc, adică aproape 92% din ofertă.
Analiza Fordaq atrage atenția că, inițial, la licitația principală, au fost oferite doar 2,5 milioane mc la nivel național, pentru ca, pe parcursul anului, la licitațiile intermediare, să se compleze oferta până la 5,6 milioane mc.
„Dacă luăm ca exemplu Suceava, la licitația principală pentru producția anului 2023 prețul mediu de adjudecare a fost 441 lei/mc, pentru ca, pe parcursul anului, media să scadă la 359 lei/mc, ceea ce înseamnă că, pe parcursul anului, s-a adjudecat cu o medie către 300 lei/mc”, atrage atenția anaaliza Fordaq. „Din acest volum adjudecat la licitațiile principale cu preț mare, evaluez personal un volum reziliat în jurul valorii de 1,5 milioane mc, în jur de 60 % din volumul adjudecat la licitația principală !”, susține Fordaq, care precizează că operatorii de exploatare mai mari, care nu se joacă cu rezilierea contractelor de masă lemnoasă, au ajuns să nu adjudece mai nimic la licitațiile principale”.
Fordaq dă vina pe licitațiile electronice tip „păcănele”, care sunt fără garanție de participare pentru fiecare partidă licitată și „cu o responsabilitate redusă la pierderea garanției de participare pe loturile adjudecate”, care, efectiv, crează o piață speculativă. „Ponderea de 50-60 % a partizilor adjudecate la licitațiile principale și apoi reziliate, în producția anului 2023, arată jocul „bursier” al multor operatori economici în general mai mici; dacă piața este în creștere, atunci partizile se exploatează, dacă piața scad, atunci partizile se reziliază. Pierderea garanției de 5 % se dovedește prea puțin descurajantă pentru a descuraja acest joc speculativ”, susține analiza Fordaq.
Pe de altă parte, interdicția de participare la licitații pentru o perioadă de 6 luni în cazul rezilierii contractelor contează în special pentru operatorii economici mai mari. Interdicția de participare a născut în plus o practică a amânării momentului rezilierii pentru a participa la licitațiile intermediare pentru rezervă, desfășurate de obicei la sfărșitul lunii august, ceea ce blochează repunerea în timp util pe piață a masei lemnoase, se arată în analiză. „Prin amânarea eșalonării partizilor către toamnă și amânarea momentului rezilierii, prețurile prea mari de adjudecare conduc la o reducere a volumului pus pe piață în primele luni ale anului”, susține Fordaq.
Pe de altă parte, volumul în creștere de lemn fasonat, oferit de Romsilva, creează o piață spot, lichidă, de lemn fasonat, care face concurență ofertei operatorilor economici privați. „În plus, odată cu creșterea ofertei de lemn oferit pentru exploatare în prestație, a luat amploare fenomenul dublei oferte: ofertă de dumping pentru prestația de exploatare și ofertă competitivă pentru lemn pe picior, pe un bazin forestier, din partea unui operator economic, cu riscurile și perturbările care apar dintr-o asemenea practică”, atrage atenția analiza forestierilor.
De altfel, un semnal de alarmă este tras și pentru faptul că se manifestă „o piață tulbure” pentru lemnul fasonat, ca urmare a faptului că 70% din volumul de astfel de lemn de la Romsilva este oferit la drum auto forestier și nu din depozite. „Sortarea este o problemă majoră: loturile sunt extrem de neomogene, atât dimensional cât și din punct de vedere al calității, ceea ce conduce la pierderi de resortare când sunt cumpărate de utilizatori finali. Operatorii economici semnalează, de asemenea, volume mari de lemn fasonat depreciat Romsilva, loturi neadjudecate la licitații, reofertate greoi la licitații și depreciate”, susține documentul.
Concluziile analizei nu sunt încurjatoare. „Pe fond, prețurile resursei de lemn în România sunt prea ridicate, cu 20-40% mai mari decât ale acelorași sortimente în țări europene, ceea ce a afectat dramatic competitivitatea industriei lemnului din România și a condus la scăderi ale producției industriale de 25-30% în 2023. Un lung șir de factori de influență artificiali conduc la menținerea ofertei la un nivel scăzut, prețuri artificial ridicate, cu efect în reducerea activității atât în sectorul de exploatare, cât și în industria lemnului”, se arată în analiză.
