Industria lemnului a înregistrat o scădere semnificativă a activității în 2023, anunță Fordaq – Comunitatea Forestierilor. Cauza principală a pierderilor înregistrate de companiile din domeniu o reprezintă materia primă – lemnul, care a fost puțin și scump anul trecut. Cel mai bine adus-o fabrica Egger, dar doar pentru că se află la granița cu Ucraina și a putut să importe lemn de acolo. Pentru îndreptarea situației, forestierii consideră că este nevoie de „viziune, implicare și decizii”.
Anul 2023 a fost un an de scădere a producției în industria lemnului, pe fondul unei reduceri artificiale a volumului de lemn recoltat și a menținerii unor prețuri artificial ridicate ale resursei de lemn, se arată într-o analiză a Fordaq.
Datele Institutului Național de Statistică, consultate de Fordaq, arată că principalele 6 companii din industria lemnului au înregistrat pierderi notabile în 2023, cu excepția Egger. Astfel, Kronospan a înregistrat prierderi de peste 262 milioane de lei la o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei. Anul trecut a avut pierderi de doar 15 milioane de lei, pentru ca în 2021 să obțină profit de aproape 173 milioane de lei.
HS Timber Filiala Reci a avut pierderi, în 2023, de 50 milioane de lei, față de un profit net de aproape 64 milioane de lei în 2022. Chiar și nou intrata pe piața națioană a companiei ZG Timber Sebeș, ce a preluat o fabrică a HS Timber, a început cu o pierdere de 57 milioane de lei. Kastamonu România a avut pierderi de aproape 120 milioane de lei în 2023, în creștere față de anii trecuți, când tot pierderi a înregistrat. Yildiz Entegre se alătură marilor companii cu pierderi, de 59 milioane de lei în 2023, în condițiile în care în ultimii 2 ani a avut profit.
Singura mare companie din industria lemnului care a avut profit anul trecut este Egger, de aproape 115 milioane de lei, de vreo 3 ori mai mare ca anul trecut, dar cam la jumătate față de 2021.
„Pierderile operatorilor economici din industria lemnului sunt generalizate, cu excepția Egger România, companie care confirmă regula prin apropierea de granița cu Ucraina și ponderea semnificativă a importurilor de resursă de lemn din Ucraina în mixul de aprovizionare. Pierderile sunt uriașe: între 10 și 20 % din cifra de afaceri!”, atrage atenția documentul.
Fordaq a făcut și o analiză a cauzelor care au dus la aceste pierderi însemnate. Primul factor care a dus la aceste pierderi este reprezentat de „prețul prea ridicat al resursei de lemn, cu o medie de 20-30 euro/mc mai mare în România față de prețurile pieței europene”, susțin forestierii. Pe lista cauzelor se află și costul ridicat al energiei electrice, „de asemenea între cele mai mari din Europa”, alături de „stabilitatea artificială a cursului de schimb; cursul supra-apreciat al leului favorizează importurile și defavorizează exporturile”, după cum spune Fordaq.
Pe lista cauzelor figurează costurile mai mari în România al transportului pe apă și de operare în portul Constanța, ca urmare a conjuncturii și supraaglomerării portului cu exportul de cereale din Ucraina. Ultima mare cauză a pierderilor este reprezentată de costul în creștere al forței de muncă, în condițiile inflației foarte mari din România.
„Este o conjunctură complicată pentru industria lemnului din România. Dar, de departe, impactul negativ cel mai amplu asupra industriei l-a avut prețul prea mare al resursei de lemn”, concluzionează documentul.
Fordaq dă vina pentru această situație și pe rezultatele licitațiilor organizate de Regia Națională a Pădurilor Romsilva. Potrivit Comunității Forestierilor, „prețurile se mențin într-o zonă speculativă, în condițiile unei reduceri artificiale a ofertei și a unor mecanisme de licitare- fărâmițare a ofertei, licitații electronice fără garanție pe fiecare lot licitat – care conduc la creșterea prețurilor”.
Piața lemnului a cunoscut „mișcări” în a doua jumătate a anului trecut. A crescut cererea de lemn după cumpărarea fabricii HS Timber de la Sebeș de către ZG Timber și repornirea acesteia la capacitate. Acest lucru a dus la creșterea concurenței și la prețuri majorate în toamna anului 2023, semnale care s-au resimțit și la licitațiile pentru producția anului 2024. „După apariția în piață a ZG Timber, piața este în căutarea unui nou echilibru”, se arată în analiză.
Până la vânzarea fabricii de la Sebeș, HS Timber a deținut 3 mari unități de prelucrare în România, dar nu putea asigura materia primă necesară numai din producția internă, pentru că, prin lege, este interzis ca un singur operator economic să cumpere mai mult de 30% din lemnul dintr-un sortiment industrial. În aceste condiții, a apelat la importuri, de aproximativ 1,5-2 milioane mc de lemn anual.
„Deocamdată asistăm la o ușoară revenire a cererii pe piață, care se regăsește și în creșterea producției în industria lemnului”, arată Fordaq. Potrivit forestierilor, în aprilie 2024 s-a înregistrat o creștere de 129,6% față de producția lunii aprilie din 2023, creștere amplificată de efectul de bază, al activității foarte reduse din aprilie 2023. „Practic, industria lemnului ar putea să recâștige din producția pierdută în 2023”, susține Fordaq.
Problema forestierilor este dată de incertitudinea resursei de lemn. Ei susțin că, în acest an, efectul cumulat al cauzelor ce au dus la restrângerea ofertei de lemn va atinge punctul maxim. În continuare, oferta de lemn rășinos este mică, iar prețurile sunt menținute la nivel ridicat în mod artificial.
„Pentru cei mai mulți operatori economici, constatarea este simplă: la aceste prețuri, dacă lucrăm, pierdem. Dacă lucrăm mai puțin, pierdem mai puțin. Din păcate, în această conjunctură sunt și mulți operatori eocnomici care își încetează activitatea”, se arată în analiză.
Documentul a făcut și inventarul celor mai importanți factori legislativi care afectează mediul economic din domeniul lemnului. Primul pe listă este proiectul Codului Silvic, care nu prevede soluții în mecanisme funcționale către tranziția la lemn fasonat, cu concurență neloială din partea Romsilva, care administrază pădurile statului. Este acuzat și sistemul de trasabilitate a lemnului SUMAL, „care se complică în SUMAL 3.0, fără a deveni suport pentru EUDR (n.r. – Regulamentul privind punerea la dispoziție pe piața Uniunii și exportul din Uniune a anumitor produse de bază și produse asociate cu defrișările și degradarea pădurilor)”. Chiar și intrarea în vigoare a EUDR este considerată o problemă.
Analiza ia în calcul și lipsa de perspectivă pentru finalizarea cu rezultate în baza unei metodologii validate și recunoscute a IFN Ciclul III. Inventarul Forestier Național (IFN) Ciclul II a produs mari discuții în spațiul public, pentru că ministrul de resort de la vremea când au fost publicate rezultatele acestuia a susținut că, anual, 20 milioane mc de lemn sunt tăiați ilegal. De atunci, comunitatea silvicultorilor face demersuri pentru îndreptarea informației care a fost folosită de demnitar în context politic.
Nu în ultimul rând, și presiunea pentru extinderea suprafeței ariilor protejate și a zonelor de strictă protecție este considerată un factor care contribuie la limitarea accestului la resursa de lemn, potrivit analizei Fordaq.
„Ceea ce se va întâmpla în lunile următoare cu proiectul Codului Silvic, SUMAL3.0, intrarea în vigoare a EUDR, IFN Ciclul III va așeza coordonatele sectorului pentru mulți ani de acum încolo. A merge înainte în virtutea inerției nu este o soluție. Este nevoie de viziune, implicare și decizii”, conchide analiza Fordaq.
