Înfiinţarea fondurilor mutuale în agricultură a deschis o adevărată cursă între cele mai importante organizaţii profesionale din domeniu, care au în spate principalele partide politice. Potenţialul economic deschis de administrarea acestor fonduri nu au lăsat indiferenţi factori de decizie din România. Avântul înfiinţării fondurilor mutulal are toate şansele să fie stăvilit de către deputaţi, după ce aceştia au identificat o serie de deficienţe majore ordonanţei de urgenţă prin care apar aceste fonduri.
Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) va înfiinţa primul fond mutual al agricultorilor din România postbelică, care urmează să acopere pagubele produse de secetă, boli ale plantelor ori animalelor şi alte calamităţi, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele organizaţiei, informează Agerpres. ,,Există, deja, spaţiul necesar sediului, iar în finalul acestei săptămâni avem programată o întâlnire a membrilor fondatori pentru a stabili sumele de pornire şi cum le vom gestiona iniţial, deoarece câteva luni nu vom dispune de fonduri şi nu ne putem juca cu banii fermierilor”, a precizat Baciu. Potrivit acestuia ,,fermierii din LAPAR speră ca, până pe 15 decembrie 2013, să se depună dosarul de acreditare la Ministerul Agriculturii, iar pe 1 martie 2014, Fondul mutual să fie funcţional”.
La constituirea fondului mutual din care vor fi despăgubiţi membrii LAPAR, ,,contribuţia agricultorilor şi cea publică vor fi egale, din aceasta, 65% fiind fonduri de la Uniunea Europeană, iar 35% de la Guvernul României”, a precizat preşedintele LAPAR.
Politica din despăgubiri
Bătălia pentru înfiinţarea fondurilor mutuale a pornit chiar înainte ca actul normativ să apară. Una dintre organizaţiile profesionale din domeniu, Pro Agro, şi-a anunţat intenţia de a înfiinţa un astfel de fond. Pro Agro este o federaţie ce reuneşte mai multe organizaţii sectoriale din domeniu şi este susţinută de ministrul Agriculturii Daniel Constantin. Ca să nu rămână fără un instrument puternic de „dirijare” a agricultorilor, dar intuind şi potenţialul de câştig din administrarea unui asemenea fond, LAPAR se grăbeşte să constituie un astfel de fond. De remarcat, LAPAR acţionează sub „umbrela” PDL.
Măsuri pentru completarea asigurărilor
Guvernul a promovat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.64/2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu. În principiu, această ordonanţă propune înfiinţarea unor structuri care să ducă la despăgubirea agricultorilor pentru pabuge produse de evenimente ce nu sunt acoperite prin poliţe de asigurare obişnuite, precum seceta sau unele boli la animale. Principiul este simplu: agricultorii pun bani în comun, iar sumele adunate sunt folosite la plata despăgubirilor pentru pagubele produse de calamităţi naturale sau boli la animale.
Ordonanţa prevede posibilitatea ca doar 3 fonduri mutuale să poată fi înfiinţate, astfel încât sumele colectate să fie cât mai consistente. Mai mult, agricultorii care nu aderă la unul dintre fondurile create vor primi numai 20% din valoarea subvenţiilor plătite de la bugetul de stat, ca măsură de „stimulare” a accesării acestei forme de despăgubire.
Procedura de înfiinţare este extrem de simplă, structurile care urmează să administreze fondurile fiind contituite în baza OG nr. 26/2000, privind înfiinţarea organizaţiilor neguvernamentale. În acest fel, pot iniţia înfiinţarea unui fond mutual trei persoane, care au drept de decizie asupra a tot ceea ce urmază.
„Ghilotina” Camerei Deputaţilor
Ordonanţa de urgenţă privind fondurile mutuale în agricultură a trecut cu succes de Senat, unde a fost consemnată o singură modificare a textului adoptat de către Guvern – a fost prelungită perioada de aderare la fondul mutual fără penalităţi, până la 15 mai 2014.
Ordonanţa a ajuns şi în Camera Deputaţilor, care este cameră decizională, deputaţii din Comisia de Agricultură desfiinţând efectiv actul normativ. Toţi membrii comisiei au susţinut necesitatea unui astfel de act normatiiv, dar modul în care a fost el conceput a produs mare nemulţumire. De la titlul actului normativ şi până la lipsa oricărui control sau supraveghere a fondurilor mutuale au fost motive de amânare a ordonanţei în cadrul Comisiei de Agricultură, care a decis ca raportul la acest act normativ să fie amânat până săptămâna viitoare, timp în care să fie formulate amendamente.
