Acasă Analize Finanţarea investiţiilor în creşterea eficienţei energetice

Finanţarea investiţiilor în creşterea eficienţei energetice

de M G

poza site focusSchimbările climatice, fenomenele de eroziune şi deşertificare, poluarea solului, apei şi aerului, reducerea suprafeţei sistemelor forestiere tropicale şi a zonelor umede, dispariţia sau periclitarea existenţei unui număr mare de specii de plante şi animale terestre sau acvatice, epuizarea accelerată a resurselor naturale neregenerabile au ajuns ştiri aproape cotidiene. Pentru a limita schimbările climatice şi pentru a avea avea petrol, gaze şi cărbuni o perioadă cât mai lungă (timp în care ar trebui să se găsească un înlocuitor pentru acestea ca principale resurse energetice), la nivel global ar trebui să aibă loc, în primul rând, o îmbunătăţire a eficienţei energetice pe întregul lanţ: resurse – producţie – transport – distribuţie – consum final. Această îmbunătăţire a eficienţei energetice trebuie realizată prin optimizarea proceselor de producţie şi distribuţie şi prin reducerea consumului total de energie primară raportat la valoarea produselor sau serviciilor. De asemenea, trebuie utilizate raţional şi eficient resursele primare neregenerabile şi trebuie redusă progresiv ponderea acestora în consumul final, trebuie promovată producerea de energie electrică şi termică în centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, precum şi susţinute activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare în sectorul energetic, cu accent pe sporirea gradului de eficienţă energetică şi ambientală, utilizând cât mai multe fonduri europene. Pe de altă parte, dacă guvernanţii vor majora salariile bugetarilor aşa cum au anunţat, nu vor mai fi bani pentru investiţiile în eficienţa energetică a clădirilor. Acestea au fost concluziile celei de-a XXIV-a ediţii a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC, ce a avut ca temă „Finanţarea investiţiilor în creşterea eficienţei energetice”.

Emil Calotă, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a declarat, în cadrul dezbaterilor, că investiţiile realizate efectiv în reţelele de transport şi reţelele de distribuţie energie electrică, în perioada 2007-2013, nu sunt satisfăcătoare faţă de sumele prevăzute în Strategia energetică a României. Cifra proiectelor de investiţii din Strategia Energetică a Guvernului, aprobată în 2007, pentru perioada 2007-2020, totalizează 18,1 miliarde euro, repartizate astfel: sectorul hidro – 4,7 miliarde euro, termo – 5,8 miliarde euro, nuclear – 2,2 miliarde euro, pentru dezvoltări de reţele de transport – 2 miliarde euro, iar pentru reţelele de distribuţie – 3,4 miliarde euro.

Cu toate acestea, există sectoare în care investiţiile realizate în perioada 2007-2013 sunt foarte mici, chiar dacă luăm în calcul că Strategia energetică se întinde până în anul 2020. Astfel, potrivit datelor ANRE, în ceea ce priveşte reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice, investiţiile realizate nu sunt satisfăcătoare, faţă de cifrele prezentate şi faţă de urgenţele pe care le aveam în creşterea siguranţei. În sectorul hidroenergetic s-au realizat investiţii în proporţie de 46%, în sectorul termo – 29%, iar în cel nuclear sunt realizate în proporţie de 15%.

Pentru Strategia energetică care să acopere orizontul de timp 2015-2035 a fost evocată cifra de 100 miliarde euro ca nevoi de investiţii. Această sumă nu este însă defalcată pe capitole.

„În Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice 2014-2020, aprobat prin HG 122/2015, este vorba de proiecte de investiţii de 26,382 miliarde euro, sumă rezultată din însumarea investiţiilor pe cele 11 capitole din planul de acţiune, având ca obiectiv general realizarea unei economii de 5,8 milioane tone echivalent petrol (tep), economii necesare de energie care adunate cu economiile anterioare din Planurile de acţiune 1 şi 2 (2007-2010 şi 2010-2013) să ducă la realizarea obiectivului asumat de România pentru 2020 de 10 milioane tep. Referitor la suma de 26,382 miliarde euro, este o însumare a planurilor de investiţii identificate după cum urmează: Ministerul Dezvoltării – 12 miliarde euro, Ministerul Mediului – 5 miliarde euro, Ministerul Energie – 4 miliarde euro, Ministerul Transporturilor cu 1,2 miliarde euro şi alte autorităţi cu valori mai mici”, a declarat Emil Calotă.

„Niciun fel de plan nu are rost fără investiţii şi fără finanţarea necesară. Autorităţile trebuie să pună la punct Fondul Naţional pentru Eficienţă Energetică şi să reglementeze modul în care companiile de servicii energetice pot face contracte cu autorităţile publice. Din totalul investiţiilor prevăzute în planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice, 12 miliarde de euro sunt în sarcina Ministerului Dezvoltării, 5 miliarde de euro – la Ministerul Mediului, 4 miliarde de euro – Ministerul Economiei şi 1,2 miliarde de euro la Transporturi”, a completat vicepreşedintele ANRE.

Acesta a subliniat că toţi consumatorii din ţară susţin, prin scheme de ajutor de stat, energia curată. Este vorba despre producţia de energie din surse regenerabile (vânt, soare, apă, biomasă, biogaz) şi cogenerarea de înaltă eficienţă (producerea simultană de electricitate şi agent termic). Potrivit vicepreşedintelui ANRE, consumatorii plătesc, pentru energia regenerabilă, în jur de 360-380 milioane de euro pe an, timp de 15 ani începând din 2011. Suma totală este, astfel, de 6-8 miliarde de euro. Pentru cogenerare, bonusul anual colectat de la consumatori este în jur de 250 milioane de euro. Cum schema de ajutor de stat funcţionează timp de 11 ani, CET-urile vor primi, în total, circa 3 miliarde de euro. Emil Calotă a apreciat că este greu de găsit un echilibru între producătorii de energie verde, care se simt nedreptăţiţi de tăierea ajutorului de stat operată de Guvern în 2013, şi producătorii clasici de energie, care reproşează autorităţilor că permit preluarea cu prioritate în sistem a energiei curate. Acesta a susţinut că ANRE şi Ministerul Energiei încearcă să găsească o soluţie, astfel încât energia verde să rămână viabilă.

Pe de altă parte, Emil Calotă a anunţat că ANRE va schimba paradigma şi se va reorienta spre consumatori, astfel încât să privească sectorul prin prisma consumatorilor finali, după ce s-a sesizat că tarifele reglementate reprezintă mai bine de 50% din preţul final.

“ANRE îşi regândeşte rolul şi misiunea de reglementator. Autoritatea vrea să vrea să privească sectorul energetic din prisma consumatorului final. Facem acest lucru pe mai multe paliere: factură, calitatea serviciului – şi aici vorbim de siguranţă şi eficienţă“, a mai spus Calotă.

El a arătat că tarifele reglementate din domeniul energiei electrice au ajuns mai bine de 50% din preţul final, ceea ce este „paradoxal“. „Analizele arată o evoluţie paradoxală a tarifelor reglementate, care tind să crească, deşi volumele scad. Aceste volume scad datorită eficienţei energetice, dar şi datorită felului în care s-au restructurat consumatorii de energie şi gaze. Tarifele au ajuns la peste 50% pondere. Ce poţi să faci? Urmărind obiectivele în teren realizate“, a mai completat vicepreşedintele ANRE. El a arătat că instituţia va demara în perioada următoare o dezbatere cu distribuitorii de energie electrică în România în privinţa tarifelor şi programelor de investiţii.

Eficienţa energetică – măsura cheie pentru productivitate

Potrivit secretarului de stat din Ministerul Economiei, Maricel Popa, creşterea eficienţei energetice rămâne un obiectiv major al Uniunii Europene (UE) având în vedere că, indiferent de domeniu, aceasta este măsura cheie pentru productivitate, reducerea dependenţei de importuri, securitate energetică, decarbonizarea economiei, crearea de locuri de muncă şi sustenabilitate.

„Acest obiectiv este prioritar şi pentru autorităţile române, care, în cadrul Programului Naţional de Reformă, şi-au asumat, ca obiectiv indicativ, realizarea unei economii de energie primară de 10 milioane tep la nivelul anului 2020. Şi în cazul României, potenţialul de economisire a energiei se referă la domeniul rezidenţial (imobile cu destinaţia de locuinţe şi spaţii cu destinaţia de birouri), la sectorul transporturilor şi al industriei”, a declarat Maricel Popa, prezent la eveniment.

În opinia sa, cu toate că intensitatea energetică a industriei româneşti a scăzut semnificativ, actualul nivel al intensităţii energetice a economiei româneşti este de două ori mai mare decât media UE, fapt determinat de ponderea industriei în PIB-ul României, de aproximativ 30%, aproape dublu faţă de media Uniunii Europene, care este de 16%. Intensitatea energetică este cantitatea de energie electrică, gaze, cărbuni, petrol etc., în kilograme echivalent petrol, utilizată pentru producerea a 1.000 euro.

„Astfel, este necesară aplicarea, în continuare, de măsuri pentru creşterea eficienţei energetice, care să asigure o dezvoltare durabilă a domeniului industrial”, a adăugat secretarul de stat.

În Uniunea Europeană sunt circa 160 milioane de clădiri, care reprezintă 40% din consumul total de energie în UE şi aproximativ 30% din emisiile de gaze cu efect de seră. În România, consumul de energie în sectorul locuinţelor şi sectorul terţiar (birouri, spaţii comerciale şi alte clădiri nerezidenţiale) reprezintă, împreună, 45% din consumul total de energie.

În primele 6 luni ale acestui an, în economie s-au consumat cu 1,5 TWh mai puţin decât în perioada ianuarie – iunie a anului trecut.

„Deşi mulţi spun că această scădere este cauzată de închiderea unor mari consumatori (precum Mechel sau InterAgro), diminuarea consumurilor este explicată, în primul rând, prin creşterea eficienţei energetice a consumatorilor non-casnici”, spune oficialul de la Ministerul Economiei.

În contextul actualelor schimbări climatice, în vederea obţinerii unui sistem energetic competitiv, sigur şi durabil, obiectivele pentru 2030 la nivelul UE sunt: o îmbunătăţire cu 30% a eficienţei energetice; reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu nivelurile din 1990; o cotă de cel puţin 27% din consumul de energie din surse regenerabile.

Majorările salariale pentru bugetari afectează eficienţa energetică

Sebastian Radocea, partener în cadrul firmei de avocatură Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii (TZA), a declarat că, dacă autorităţile vor majora salariile unora dintre bugetari, aşa cum au anunţat, este posibil să nu se mai poată face investiţii în creşterea eficienţei energetice a clădirilor.

„Problema autorităţilor locale este că au plafon limitat pentru îndatorare. De altfel, datoriile locale se cumulează la datoria publică a României şi influenţează deficitul bugetar. Conform Pactului de stabilitate şi creştere, ţările membre ale Uniunii Europene trebuie să-şi limiteze deficitul bugetar la cel mult 3% din PIB. Dacă se vor aproba majorările salariale anunţate pentru bugetari, nu cred că vor mai fi suficienţi bani pentru eficienţă energetică”, a spus Sebastian Radocea.

El a subliniat că un Contract de Performanţă Energetică (CPE) este echivalat de Eurostat (n.r. – biroul de statistică al UE) cu un Parteneriat Public Privat (PPP), ceea ce induce opinia că poate fi considerat instrument de datorie publică. În consecinţă, dacă vor creşte cheltuielile cu plata salariilor, nu va mai fi spaţiu bugetar pentru încheierea de CPE, pentru că se depăşeşte deficitul bugetar.

Pe de altă parte, şi dacă nu s-ar depăşi nivelul de 3% deficit bugetar, tot ar fi greu pentru primării: cele mai multe dintre ele au depăşit gradul de îndatorare de maxim 30%!

Conform reprezentantului TZA, soluţia ar fi accesarea fondurilor europene: nu influenţează nici deficitul bugetar, nici plafonul de îndatorare!

De menţionat, numai construcţiile de peste 500 mp, deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală, se apropie de 3.000, ceea ce însumează o suprafaţă utilă totală de 6.739.167 mp. Pe de altă parte, administraţia publică locală deţine sau ocupă un număr aproximativ de 3.271 clădiri (ale prefecturilor, consiliilor judeţene, primăriilor), clădirile destinate activităților din domeniul învățământului sunt în număr de 23.031 (şcoli, licee, internate etc), clădirile aferente activităților din domeniul sanitar sunt în număr de 51.269 clădiri (farmacii, cabinete medicale, spitale, creşe etc.), 4.342 de clădiri sunt destinate activităților din domeniul cultural (muzee, biblioteci, cinematografe etc.), iar 4.700 de clădiri – activităților din domeniul sportului (săli de sport, bazine înot etc.)

Conform europene şi naţionale, începând cu anul 2014, trebuie renovate, anual, 3% din suprafaţa totală a clădirilor deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală.

CE Oltenia “pune stop” la disponibilizări

Complexul Energetic (CE) Oltenia (CEO) nu mai ia în calcul noi disponibilizări în perioada următoare, ci va apela la o companie de consultanță pentru un plan de restructurare, care să arate inclusiv care ar trebui să fie dimensiunea capacităților de producție, a explicat Ion Petroniu, director general adjunct al companiei.

„Nu vor urma noi disponibilizări, tocmai ce a trecut o fază de disponibilizări; aceasta a fost pusă în aplicare pe baza unui plan de disponibilizări aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor în luna iunie ; au fost disponibilizate aproximativ 2.000 de persoane”, a precizat Ion Petroniu.

Acesta a explicat că în perioada următoare compania va apela la un consultant de specialitate pentru un plan de restructurare, reorganizare și eficientizare a companiei.

„Ceea ce va urma este legat de elaborarea unui plan de restructurare, reorganizare și eficientizare a companiei. Acest plan va fi făcut de o companie de consultanță specializată, pe care o vom alege printr-un proces de achiziție publică. Noi, prin caietul de sarcini, am făcut solicitarea ca să se trateze două aspecte: un aspect ține de asigurarea siguranței naționale. Va trebui să știm dacă mai e nevoie de cărbune pentru asigurarea acestei siguranțe naționale din punct de vedere energetic. Și atunci va trebui să dimensioneze capacitățile de producție sub acest aspect. Dacă se pune problema că autoritățile decid că nu mai e nevoie ca societatea să asigure siguranța națională, atunci va trebui să tratăm ca și abordare sub alt aspect, al profitabilității. Și din acest punct de vedere vor dimensiona capacitățile de producție doar pentru a fi competitiv și pentru a asigura profitabilitatea”, a spus Petroniu. Analiza pe care urmează să o facă firma de specialitate costă în jur de un milion de euro.

Pe de altă parte, reprezentantul CEO a anunţat că producătorul de energie pe bază de lignit a încheiat primul semestru cu un profit de circa 13 milioane de lei. Ion Petroniu a precizat că „CEO este o companie viabilă. Nivelul nostru de rentabilitate este la o producţie de minim 1.100 MWh. Cu cât producem mai mult, cu atât suntem mai rentabili, întrucât se reduce şi costul cu cărbunele. Din cauza secetei, producţia hidro a fost scăzută în această vară, iar centralele eoliene au avut o producţie mică. Aşa că CEO a mers din plin, asigurând securitatea în alimentare. Numai pe luna august avem profit de 54 milioane de lei”.

Un mix energetic echilibrat

Karoly Borbely, şeful Departamentului Strategie Investationala IPO in cadrul Hidroelectrica, a declarat, la rândul său, că România are un mix energetic echilibrat. “Avem producători pe cărbune, nuclear, hidro, regenerabile. Când e secetă, intervin termocentralele pe cărbune. Când plouă – produce Hidroelectrica. În final, consumatorul este cel avantajat! Este necesar, însă, să continuăm investiţiile în interconectare. În prezent, România are o putere instalată şi, în consecinţă, posibilitatea de a produce energie peste nivelul de consum. Acest surplus ar putea fi exportat”, a subliniat Borbely.

Ovidiu Pop, preşedintele IRE, a spus că este necesar să se investească pentru ca energia produsă în România să fie competitivă. “Interconectarea cu sistemele energetice din Ungaria, Cehia şi Slovacia a demonstrat că în alte ţări preţurile sunt mult mai mici decât la noi. De exemplu, în Cehia şi Slovacia, preţurile spot în vârf de consum erau. Zilele trecute, de circa 27 euro/MWh. La noi, un preţ normal este de aproximativ 40 euro/MWh. Dacă nu se investeşte în modernizări, retehnologizări, în creşterea randamentelor producătorilor, vom asista la inversarea trendului: consumatorii din România vor importa enregie mai ieftină“, a avertizat Ovidiu Pop.

Rodin Traicu, membru în Comisia de Industrii a Camerei Deputaţilor, a subliniat că securitatea şi siguranţa în aprovizionarea cu energie electrică trebuie să reprezinte principala prioritate a autorităţilor.

Ioana Suceveanu, director în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, a făcut un rezumat al sumelor pe care România le poate accesa pentru creşterea eficienţei energetice a clădirilor, dar şi a economiei. Companiile energetice pot apela la fonduri europene pentru infrastructură mare, pentru care sunt alocate 600 milioane de euro: 200 milioane euro pentru energii curate, 70 milioane de euro pentru transportul de energie şi gaze naturale, iar 250 milioane euro pentru creşterea eficienţei «radeţilor» (banii vor ajunge în proiecte ce vizează modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie din 7 oraşe şi Bucureşti, Capitala având alocată suma de 150 milioane de euro).

din aceeasi categorie