Delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), prezentă zilele acestea la Bucureşti pentru ultima evaluare a acordului stand by cu România, cere Guvernului să lichideze sau să privatizeze companiile cu pierderi. Reamintim, sunt monitorizate 10 companii cu capital majoritar de stat: Compania Naţională de Căi Ferate CFR, Societatea Naţională de Transport CFR Călători, Compania Naţională a Huilei Petroşani, Termoelectrica, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Metrorex, CFR Marfă, Electrocentrale (Elcen) Bucureşti, Societatea Comercială Electrificare CFR şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare. Astăzi vom vorbi despre Elcen, compania care, pe lângă electricitate, furnizează energie termică pentru Bucureşti şi Constanţa. O dată cu lichidarea societăţii, bucureştenii şi constănşenii riscă să rămână fără apă caldă şi căldură sau să plătească o factură enormă pentru acestea!
Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI în România, declara că arieratele companiilor de stat au ajuns la 10 miliarde de lei, că întreprinderile de stat monitorizate au înregistrat pierderi în creştere, iar FMI şi CE recomandă ca soluţie privatizarea sau lichidarea acestor companii. „Un domeniu în care evoluţiile au constituit o dezamăgire este cel ce ţine de îmbunătăţirea performanţelor întreprinderilor de stat. Multe dintre acestea încă înregistrează pierderi foarte mari şi acumulează arierate, existând puţine perspective de remediere. Rezolvarea va impune o abordare mai cuprinzătoare, care să cuprindă privatizarea sau lichidarea acestora”, a spus Franks.
Elcen are şi ea o situaţie delicată. Pierderile sale au urcat de la 345,5 milioane de lei în 2008 la 349 de milioane de lei în 2009. Concomitent, compania de stat a acumulat datorii totale de 569,7 milioane de lei, din care 80,6 milioane de lei la bugetul de stat şi 489,1 milioane de lei către companii private şi alţi creditori. Este adevărat şi că are de recuperat de la RADET datorii de circa 2 miliarde lei, din care creanţele sunt de 811 milioane lei, iar penalităţile se ridică la 1,1 miliarde lei. Elcen este primul producător de energie termică furnizată în centrale de cogenerare, producând anual peste 40% din energia termică distribuită în sistem centralizat şi aproximativ 12% din cantitatea de electricitate generată în întreaga ţară. Compania are sucursale in Bucureşti, Mureş şi Constanţa.
Problema este că autorităţile par să ţină cu tot dinadinsul să bage Elcen în faliment! Până la 31 octombrie, compania beneficia de facilităţile acordate prin legea privind statutul de întreruptibil la gaze naturale. Mai exact, companiile care au un consum mare şi constant de gaze puteau opta pentru statutul de întreruptibil, care, pe de o parte, le dădea posibilitatea să primească doar gaze din producţia internă, iar, pe de altă parte, în momentele în care era nevoie, li se întrerupea furnizarea, pentru a fi alimentată, cu prioritate, populaţia (aşa cum s-a întâmplat, de altfel, la începutul anului).
Reamintim, România asigură din producţia proprie circa 70% – 80% din consumul de gaze naturale, diferenţa fiind importată din Federaţia Rusă, prin intermediari. Gazele din producţia internă, realizată, în principal, de Romgaz şi Petrom, au un preţ recomandat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) de 495 lei/1000 metri cubi (circa 160 dolari/1000 mc). Gazele din import costă, în prezent, aproximativ 388 dolari/1000 mc.
Cum Elcen nu va mai putea cumpăra doar gaze din producţia internă (la 160 dolari/1000 mc), ci va trebui să cumpere şi din import (la 388 dolari/1000 mc), este evident că vor creşte costurile sale de producţie. Astfel, există doar două posibilităţi: prima se referă la recunoaşterea acestor costuri suplimentare şi majorarea preţului gigacaloriei în Bucureşti şi Constanţa, ceea ce implică majorarea subvenţiei acordată de către primării. Reamintim, însă, că primarul general, Sorin Oprescu, a declarat că bugetul Primăriei Capitalei nu poate susţine o subvenţie mai mare decât cea din prezent. Astfel, rămâne varianta ca bucureştenii şi constănţenii să plătească o factură enormă la apă caldă şi căldură exact în mijlocul iernii!
Cealaltă posibilitate în condiţiile majorării costurilor de producţie prin eliminarea facilităţilor privind consumatorii întreruptibili o reprezintă nerecunoaşterea acestor costuri suplimentare şi preluarea acestora de către Elcen. Ceea ce presupune creşterea pierderilor companiei, care şi aşa sunt mari, şi, conform acordului cu FMI, lichidarea sau privatizarea Elcen. Ceea ce, în final, va conduce la aceeaşi variantă: bucureştenii şi constănţenii vor trebui să plătească o factură enormă la apă caldă şi căldură!
Acord cu FMI
„La nivel de experţi am ajuns la un acord în ceea ce priveşte evaluarea. Rezultatele la zi au fost bune şi am convenit asupra politicilor de la acest moment înainte. După ce condiţionalităţile vor fi implementate vom putea să solicităm aprobarea board-ului la mijlocul lunii ianuarie, conform aşteptărilor noastre”, a spus Jeffrey Franks.
Reprezentanţii FMI au mai hotărât să mai păsuiască România în ceea ce priveşte plata arieratelor (datorii mai mai mari de 90 de zile pe care statul le are către companiile private), care se ridică la 1 miliard de lei. La acestea se adaugă arieratele companiilor de stat, care au ajuns la 10 miliarde de lei, potrivit lui Franks.
O altă nemulţumire a delegaţiei FMI este legată de modificarea frecventă a sistemului de impozitare, care generează incertitudine şi subminează creşterea economică. „Problema nu este că FMI este sau nu în favoarea ideii de a scădea cota unică sau de a mări salariul minim. În acest moment, modificările importante în sistemul de impozite şi în cel privind cheltuielile bugetare creează instabilitate, ceea ce nu este în favoarea relansării economice”, a opinat Franks. El a apreciat că salariul minim nu trebuie să depăşească 650 de lei. El a caracterizat drept „o greşeală” actele normative prin care TVA la alimentele de bază a fost redusă la 5%, iar pensiile sub 2.000 de lei nu vor fi impozitate şi a precizat că se aşteaptă ca aceasta să fie rezolvată.
Totuşi, delegaţia Fondului a ajuns la concluzia că România a atins ţintele stabilite, în cea mai mare parte. “Suntem pe drumul cel bun să atingem ţintele pentru întregul an”, a spus şeful misiunii FMI în România. „Apreciem că, spre sfârşitul acestui an, creşterea economică va reîncepe, iar anul se va încheia cu o creştere economică negativă de -2% în 2010, iar anul viitor va ajunge la 1,5%”, a spus Franks.
La rândul său, directorul de ţară pentru România al Comisiei Europene, Istvan Szekely, a arătat că activitatea economică ar trebui să se amelioreze către sfârşitul anului, iar în 2011 România va înregistra creştere economică pozitivă. „Pe de altă parte, creşterea TVA cu cinci puncte procentuale în luna iulie a avut ca efect creşterea preţurilor şi se va reflecta în rata inflaţiei anuale, pe care FMI o estimează peste 8% la finele anului”. Cea mai recentă prognoză de inflaţie publicată de BNR indica o rată a inflaţiei la finele lunii decembrie de 7,8% pe an. FMI se aşteaptă ca în 2011 inflaţia să scadă la 3%.
Totuşi, Guvernul a primit promisiunea că va obţine tranşa numărul 7, ultima, în valoare de 900 milioane euro, în luna ianuarie, cu o lună întârziere faţă de calendarul iniţial. Pentru aceasta, Executivul are însă de dus la bun sfârşit o serie de măsuri (condiţionalităţi), printre care adoptarea legii pensiilor şi a legii salarizării unice, modificarea Ordonanţei 50 din 2010 privind contractele de credit ale populaţiei, reducerea arieratelor şi aprobarea legii bugetului pe 2011.
