Centrala pe gaz de la Brazi realizată de Petrom se dovedeşte o eroare în planul economiei concurenţiale şi un semieşec în cadrul strategiilor României de a utiliza resursele de gaz natural, devenit extrem de important în noile condiţii geostrategice. Aceasta este părerea vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) Emil Calotă, care consideră că autorităţile ar trebui să-şi îndrepte atenţia către o altă resursă energetică aflată la dispoziţia românilor: biomasa.
“A construi la Brazi o centrală foarte nouă, o investiţie de câteva sute bune de milioane de euro, de cogenerare sau de producţie a energiei electrice, cu o capacitate de 860 de MW, eminamente pe gaz, după opinia mea, iată se dovedeşte în planul economiei concurenţiale o eroare, iar în planul deciziei strategice a României, cum utilizăm resursa naţională de gaz, se poate considera un semieşec. Gazul, în mod normal, în orice ţară responsabilă, apropo de discuţiile pe Strategie (n.r. – Strategia Energetică Naţională), trebuie să fie o resursă prelucrată şi nu o resursă consumată primar. În condiţiile în care România are resurse de biomasă pe care nu le valorifică în sisteme de cogenerare şi încălzire urbană, dar arde gazul pentru aşa ceva, se poate considera ca un semn de întrebare pentru viitor”, a declarat Emil Calotă, la dezbaterea publică “Legea privind energia termică în cogenerare şi implicaţiile asupra preţului căldurii”.
Potrivit acestuia, Legea ar trebui să se ocupe de sisteme integrate şi de cogenerare de înaltă eficienţă pe biomasă pe alte resurse şi în ultimă instanţă de gaze.
Sărăcie şi reţele găurite
Silvia Vlăsceanu, directorul general al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), a susţinut că Legea energiei termice ar trebui să cuprindă informaţii despre parametrii de confort pentru populaţia care utilizează sistemele centralizate de încălzire, dar şi definirea “sărăciei faţă de combustibil”. “Sunt consumatori care folosesc şi alte sisteme de pentru încălzire. Trebuie şi ei luaţi în calcul”, a precizat Silvia Vlăsceanu.
De altfel, toţi reprezentanţii societăţilor de termoficare prezenţi la dezbatere au atras atenţia că piaţa energiei termice este una specifică, având în vedere că este una locală, iar competiţia nu se poate manifesta, pentru că, într-o localitate, nu sunt mai mulţi agenţi economici producători de energie termică. În plus, sistemul de transport şi distribuţie a agentului termic de la producător la consumator are nevoie de mari investiţii, având în vedere pierderile de pe reţea.
Termia în Parlament
Iulian Iancu, preşedintele Comisie de Industrii din Camera Deputaţilor, care intenţionează să amendeze un proiect de lege aflat în dezbaterea Parlamentului astfel încât să reglementeze special domeniul încălzirii centralizate urbane, a precizat că seria dezbaterlor pe această temă vor continua. Potrivit acestuia, proiectul de lege ar trebui să ajungă în plenul Parlamentului în luna februarie 2015. “Ca o concluzie a dezbaterii, rezultă că este nevoie de o singură autoritate care să se adreseze domeniului, cu responsabilităţi legislative, de monitorizare şi de control. Pe de altă parte, trebuie definit consumatorul vulnerabil, cu buget distinct la Ministerul Muncii; trebuie tratate toate tipurile de materii prime energetice ce pot fi utilizate în producerea energiei termice folosite la încălzirea în sistem centralizat, cu încurajarea şi altor resurse decât cele tradiţionale”, a completat deputatul Iulian Iancu.
Grupul de Presă MediaUno şi Comisia pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, în parteneriat cu Centrul Român al Energiei, Federatia Patronala ACUE şi Adrem Automation au organizat, luni, dezbaterea cu tema “Legea privind energia termică în cogenerare şi implicaţiile asupra preţului căldurii”.
