„Ne propunem ca în prima decadă a lunii octombrie să ieşim în consultare publică cu draftul Strategiei Energetice. Un prim draft al documentului urmează să fie finalizat în scurt timp”, a declarat Radu Dudău, consilier în cadrul Ministerului Energiei, coordonator al echipei care lucrează la strategie la dezbaterea „Energia în priză”, organizată de către cotidianul Bursa.
Conform acestuia, în prezent, se lucrează la o modelare ce vizează scenarii de dezvoltare, anumiţi parametri referitori la modul în care ar arăta sectorul energiei româneşti în orizontul 2020, cu proiecţie până în 2050. Această modelare ar trebui finalizată la sfârşitul lunii septembrie, potrivit lui Dudău, care a precizat că, până în acest moment, au fost respectate termenele prevăzute pentru realizarea Strategiei Energetice. În prima decadă a lunii octombrie vor avea loc consultări publice pe draftul strategiei.
Abordarea Strategiei este la nivel sectorial, nu pe întreprinderi, a mai precizat Radu Dudău, menţionând: „Calculăm cum ar arăta mixul energetic, în ipoteza că o investiţie sau alta ar avea loc, în diferite combinaţii. Vom avea o estimare din acest punct de vedere, pe anumite investiţii. Prezumţia fundamentală a documentului va fi aceea că sistemul energetic românesc va fi unul eficient şi sustenabil, din punct de vedere economic”.
Puncte importante de care se ţine cont în elaborarea strategiei sunt eficienţa energetică şi componenta de regenerabile, precum şi volumul de investiţii din sector. Conform reprezentantului ministerului de resort, strategia va susţine utilizarea şi valorificarea culturilor energetice pe suprafeţele disponibile, neexistând scheme de susţinere pentru culturile energetice.
În ceea ce priveşte costurile de capital, Radu Dudău a declarat că „România, ca să poată susţine investiţii ambiţioase în energie, trebuie să fie un mediu investiţional ambiţios şi atractiv. Nu putem să susţinem ambiţii foarte mari în energie, dacă nu suntem competitivi din punct de vedere al preţurilor de finanţare a capitalului”. El a mai spus că România se numără printre statele europene cu cele mai mari costuri de producţie şi că acum este analizat scenariul în care, până în 2030, România va avea un cost mediu de producţie stabil apropiat de costul mediu european.
România construieşte BRUA pentru Europa
„BRUA este un proiect pe care România îl face pentru Europa”, a declarat Răzvan Nicolescu, Energy Lead Advisor în cadrul companiei de consultanţă Deloitte, în cadrul conferinţei „Energia în priză, organizată de către cotidianul Bursa.
„Să nu înţeleagă cineva că am primit un mare cadou cu cei 180 milioane de euro. Este foarte important acest lucru, din perspectiva asigurării restului până la 600 milioane de euro, o sumă foarte mare, mai ales dacă această conductă s-ar situa în baza de active reglementate a transportatorului român, care acum este undeva la 800 de milioane de euro. Astfel, cele 180 milioane de euro nu înseamnă o mare sumă!”, a completat Nicolescu.
Gazoductul BRUA ar urma să interconecteze sistemele de transport al gazului natural din Bulgaria, România, Ungaria şi Austria.
Pe teritoriul României, contucta va avea o lungime de aproximativ 550 km, pe culoarul Giurgiu – Podișor – Corbu – Hurezani – Hațeg – Recaș – Horia. Termenul de implementare a proiectului este anul 2019, iar valoarea estimată se ridică la 560 milioane euro, din care Comisia contribuie cu acești 180 de milioane de euro. Conducta are o capacitate maximă de 1,5 miliarde de metri cubi pe an spre Bulgaria şi de 4,4 miliarde spre Ungaria.
Proiectul este unul important pentru piața de gaze naturale a UE, deoarece permite transportul în Europa Centrală a gazelor din regiunea caspică și din alte potențiale surse, inclusiv LNG de la terminalele din Grecia. Proiectul va reduce dependența de gazele rusești, în contextul materializării unor noi proiecte, care vizează diversificarea rutelor de transport gaze naturale din Regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, precum și a unor noi surse de gaze naturale în perimetrele off-shore din Marea Neagră. Acest nou coridor de transport al gazelor naturale va asigura valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piața românească și europeană și posibilitatea curgerii fizice bidirecționale permanente pe interconectările cu Bulgaria și Ungaria.
În ceea ce priveşte noua Strategie energetică a României, Răzvan Nicolescu a declarat aceasta ar trebui să cuprindă una sau maximum două investiţii mari, dar pe care statul să şi le asume şi să le ducă la capăt. „Mi-aş dori ca, în cadrul noii Strategii Energetice, să existe una sau maximum două investiţii mari strategice pe care statul să şi le asume, dar să şi le asume indicând sursele de finanţare şi să le facă. Pentru că, dacă ne uităm ce s-a întâmplat în ultimii 25 de ani, sunt foarte puţine investiţii de peste 500 de milioane de euro realizate. Un consilier al preşedintelui Comisiei Europene spunea că noi şi bulgarii am putea ieşi campioni europeni dacă s-ar organiza un concurs de vorbit pentru proiecte energetice, dar stăm foarte prost la capitolul realizare”, a spus Nicolescu.
Potrivit acestuia, Guvernul trebuie să clarifice în perioada următoare, cel mai bine până în 1 decmbrie 2016, patru aspecte: noua Strategie Energetică a României, situaţia din sectorul energiei regenerabile, cadrul fiscal pentru petrol şi gaze şi listarea la bursă a Hidroelectrica.
„În ceea ce priveşte cadrul fiscal pentru petrol şi gaze, să-l revizuim odată! Chiar nu putem să lansăm o dezbatere publică? De ce amânăm mereu acest subiect şi încercăm mereu să-l politizăm? În privinţa Hidroelectrica, trebuie să existe un parcurs clar, pentru a putea bate recordul stabilit în 2014 de listarea Electrica. Dacă două din cele patru lucruri se realizează până la 1 decembrie, eu mă declar satisfăcut”, a mai spus reprezentantul Deloitte.
De asemenea, în opinia sa, strategia energetică va trebui să stabilească ce rol vor avea statul şi mediul privat, precum şi care va fi rolul capitalului autohton.
„Cum ne vom încălzi? Pe energie electrică, pe gaze? Care va fi alternativa la combustibilii clasici? Cum se va comporta statul ca acţionar în companiile unde e acţionar? Va continua să le politizeze, va încerca să le profesionalizeze? Cum vor fi atrase sursele de finanţare?”, a continuat Nicolescu.
„Cum ai putea să urmezi un lider care, în viaţa lui, nu şi-a făcut decât CV-ul?”
Ministerul Energiei nu a mai avut leadership, de la plecarea domnului Răzvan Nicolescu, având, acum, aşa-zişi manageri politici care, dacă erau buni manageri, îşi demonstrau capacităţile într-o companie sau instituţie, şi ar fi avut performanţă, a declarat Gabriel Dumitraşcu, expert în domeniul energiei, în cadrul celei de-a patra ediţii a conferinţei Bursa „Energia în priză”. „Cum ai putea să urmezi un lider care, în viaţa lui, nu şi-a făcut decât CV-ul?”, a completat Dumitraşcu.
„Asistăm de un an şi jumătate la o degradare, care pleacă din vârful Ministerul Energiei. Mă uit la numirile făcute, multe dintre ele respectabile. Dar, nu ştiu cum se întâmplă că, printre aceşti respectabili, se strecoară tot felul de sinecurişti. Este uşor să-ţi trimiţi un prieten, doi la Consiliul de Administraţie de la Electrica, de exemplu, să primească nişte sume fără să apere interesele companiei. Am văzut CV-uri modificate, tocmai pentru a corespunde criteriilor (n.r. – ale OUG 109/2011, privind guvernanţa corporatistă). Nu politicul este cel care parazitează companiile, ci domnii care temporar au pâinea şi cuţitul în mână. Societăţi care se însănătoşiseră, de exemplu Electrica, au luat-o iar în jos”, a mai spus Dumitraşcu. El a dat ca exemplu întreţinerea şi mentenanţa la Electrica, activităţi realizate de filiala Electrica Serv care, în loc să realizeze lucrările necesare, le subcontractează, ceea ce pune sub semnul întrebării nu numai corectitudinea acestor contracte, ci şi valoarea lor.
Dumitraşcu a adăugat că, în urmă cu 40 de ani, tot sectorul energetic era extrem de predictiv, motiv pentru care au apărut diverse modele reducţioniste, care au funcţionat ani de zile. De 10 ani, însă, aceste modele, ca de exemplu Strategia Energetică, nu mai funcţionează, deoarece nivelul de intensitate al interconexiunilor a crescut înt-un ritm accelerat, iar orice model aplicat nu a putut ţine sub control această rată de evoluţie.
„În momentul actual, cred că suntem în faţa unei greşeli similare, încercând să aplicăm un model reducţionist la o situaţie complexă şi scăpăm din vedere un capitol esenţial”, a subliniat Gabriel Dumitraşcu.
Potrivit acestuia, imediat după modelarea strategiei, care este în curs de desfăşurare, şi ale cărei rezultate vor apărea în următoarele zile, trebuie să avem o abordare din punct de vedere a rezilienţei, iar aceste tratamente de rezilienţă vor fi cheia unei supravieţuiri energetice în viitor.
„Ne vor trebui sisteme eficace. Diferenţa dintre eficacitate şi eficienţă este extrem de fină. De pildă, eficienţa reprezintă faptul că lucrurile făcute sunt bine, şi eficacitatea că lucrul bun trebuie făcut. Oare vom avea capabilitatea să ştim ce trebuie făcut pentru sistem, pe fiecare dintre componente? Probabil trebuie să concepem modele de guvernanţă, care să folosească creativitatea şi inteligenţa”, a conchis Gabriel Dumitraşcu.
200 miliarde de euro necesare pentru infrastructura europeană
Investiţiile în infrastructura energetică reprezintă o soluţie sigură pentru ieşirea din criza blocajelor financiare şi pentru creşterea economică atât în România, cât şi în Europa, a declarat Mihai Păun, vicepreşedinte în cadrul Asociaţiei Profesionale Centrul Român al Energiei (CRENERG). Potrivit acestuia, necesarul de investiţii în infrastructura europeană de electricitate şi gaz este estimat la circa 200 miliarde euro, pentru următorii zece ani.
Păun a subliniat că este foarte important mecanismul de selecţie al proiectelor de interes comun european, pentru atingerea obiectivelor energetice, proiectele beneficiind de un statut aparte, un tratament preferenţial în statele membre, care reduce durata de implementare a investiţiilor la circa trei ani şi jumătate şi care oferă un cadrul de reglementare transparent, predictibil şi stabil.
„Anul acesta am reuşit să intrăm ca parteneri în trei proiecte europene: unul care se referă la regenerabile, în parteneriat cu Transelectrica, unul pentru securizarea infrastructurii critice în domeniul energiei, în parteneriat cu Electrica, şi unul care face referire la demonstrarea pe scară largă a soluţiilor integrate şi a modelelor de afaceri pentru reţelele inteligente europene. Valoarea totală de finanţare a acestor proiecte se ridică la 1,3 milioane de euro”, a mai spus reprezentantul CRENERG.
Acesta a mai adăugat că asociaţia contribuie la Strategia Energetică Naţională cu opinii, comentarii şi chiar într-o etapă precedentă a pus umărul la treabă. „CRENERG are o relaţie directă cu Parlamentul European, nu numai prin membri români ai Parlamentului, dar şi prin alţi membri cu care, în decursul anilor, am devenit apropiaţi. La fel, cu Comisia Europeană. Avem o relaţie constantă şi tot mai eficientă cu Ministerul Energiei, contribuind la poziţii şi consultări pe care le lansează la Bucureşti”, a mai spus Păun.
Asociaţia Centrul Român al Energiei este o organizaţie non-guvernamentală şi non-profit, care reprezintă interesele companiilor de stat şi private, active în piaţa de energie românească, în relaţia cu instituţiile europene la Bruxelles. Prin membrii săi, asociaţia îşi doreşte să influenţeze politica energetică europeană, în vederea susţinerii şi promovării investiţiilor. Sunt 15 membri activi din sectorul public şi privat, dintre care şi Electrica, CE Oltenia, Romgaz, Transgaz, CEZ România, E.ON România.
„România, upgrade la viitor – singura soluţie
„Pentru ţara noastră există o singură soluţie în sectorul energiei, upgrade-ul la viitor”, a declarat Daniel Pintilie, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) şi director al Statkraft România.
Acesta a arătat că, în prezent, provocările din industria energetică din ţara noastră sunt tehnologiile învechite, care generează costuri operaţionale ridicate; competitivitatea; gestionarea sistemului – unde se impune limitarea controlului statului; viziunea – pe termen lung, în context regional; flexibilitatea autorităţilor, suprareglementarea, predictibilitatea legislativă şi independenţa energetică.
Daniel Pintilie a adus în atenţie necesitatea strategiei energetice naţionale „pe care o aşteptăm luna aceasta”, menţionând că se impun următoarele: reorganizarea tehnologică, listarea companiilor de stat, introducerea managementului privat – în care profitul să nu fie cel mai important indicator de performanţă pentru o companie, ci calitatea serviciilor şi a investiţiilor -, depolitizarea societăţilor de stat şi a autorităţilor de reglementare, simplificarea legislaţiei şi predictibilitatea acesteia. Reprezentantul AFEER a mai spus că sunt necesare „creşterea transparenţei în toate structurile administrative şi decizionale, reducerea poverilor fiscale şi a birocraţiei, încurajarea inovaţiei şi cercetării, atragerea şi păstrarea investitorilor şi, nu în ultimul rând, stabilitate şi continuitate legislativă”.
AFEER este o asociaţie profesională care cuprinde 45 de furnizori de energie (peste 90% cotă de piaţă), din care 25 de companii cu capital străin şi 20 cu capital românesc.
Consumul de gaze al României asigurat de Marea Neagră
Potenţialul zonei de mare adâncime din Marea Neagră este uriaş, astfel încât, începând cu anul 2020, se vor putea extrage de acolo între 6 şi 10 miliarde de metri cubi de gaze, a declarat Sorin Gal, director general al Direcţiei de Gestionare, Evaluare şi Concesionare Resurse de Petrol din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). România consumă, în prezent, circa 10 miliarde mc de gaze, ceea ce înseamnă că producţia din Marea Neagră ar putea asigura întregul necesar intern. Cum, în prezent, se produc aproximativ 10 – 11 miliarde mc de gaze, gazele extrase din Marea Neagră ar putea dubla producţia internă.
„Potenţialul zonei de deepwater (cu ape adânci – n.r.) este imens, 6-10 miliarde de metri cubi pe an se pot aduce din 2020. Potenţialul e imens, dar şi investiţiile sunt imense. Ce facem cu acele gaze, care au un cost de producţie mai ridicat din cauza adâncimii mari?”, a spus oficialul ANRM.
El a arătat că proiectul conductei BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) va putea prelua doar o parte din aceste cantităţi de gaze, în condiţiile în care va avea o capacitate maximă de 7 miliarde de metri cubi anual.
„Piaţa din România este insuficientă în acest moment şi va fi complet insuficientă pe viitor. Interconectările care există nu rezolvă problemele de supraproducţie ale României. Sigur că preţul redus al petrolului şi gazelor nu ridică foarte mult apetitul de investiţii al companiilor din domeniul petrolier”, a arătat Gal.
Potrivit acestuia, pentru a lua o decizie de a realiza investiţii, o companie care vrea să extragă hidrocarburi din Marea Neagră are nevoie de predictibilitatea sistemului fiscal, întrucât nivelul investiţiilor este foarte mare.
„Astfel de decizii se iau de la cinci miliarde de dolari în sus, iar o companie românească nu va putea lua o astfel de decizie. Iar companiile străine analizează foarte mult o astfel de decizie. Atâta timp cât facem o supraimpozitare, aceste gaze nu vor fi competitive pe piaţă”, a continuat Gal.
În plus, oficialul ANRM a arătat că, în luna august, importurile de gaze au crescut cu 300% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, întrucât cele de import vin cu un nivel mai mic de impozitare. Ceea ce înseamnă, practic, că au un preţ mai scăzut decât cele din producţia internă.
„Producţia de gaze este mult mai mare decât oferta, în ţara noastră. Cel mai mare producător de gaze din România (n.r. – Romgaz) şi-a sistat activitatea pe anumite zăcăminte şi are un minus faţă de nivelul prognozat de aproximativ 40%, în condiţiile în care importurile de profil au crescut cu 300% în august 2016 faţă de august 2015. Reglementările fiscale din industrie duc spre o zonă neconcurenţială faţă de gazele din import, care vin nefiscalizate la nivelul celor produse în România. Marfă există, dar piaţa nu o poate absorbi în acest moment. Înmagazinările sunt, totodată, o zonă nereglementată, în care nu se mai fac investiţii, deşi sunt la un nivel mai mic decât jumătate faţă de cel din Ungaria, spre exemplu”, a mai spus directorul din cadrul ANRM.
Reamintim, OMV Petrom şi americanii de la ExxonMobil au finalizat cu succes a doua campanie de foraj în perimetrul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră. Primele estimări arată că în perimetrul Neptun ar putea fi între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze.
Reprezentantulul ANRM a concluzionat că ţara noastră are un potenţial imens, fiind al cincilea producător de petrol şi gaze din Europa, în condiţiile în care de peste 160 de ani se extrage ţiţei din România, dar pentru valorificarea acestui potenţial sunt necesare investiţii.
