” În 2010 am constatat o creştere a consumului de energie faţă de 2009. Asta înseamnă că avem comenzi şi că am început să lucrăm. Am fost singurul sector care a susţinut economia naţională”, a declarat Tudor Şerban (foto), consilier al ministrului Economiei, în cadrul seminarului “Anul financiar bancar 2011”, organizat de Finmedia şi BNR.
“Am constatat că marii consumatori, care aveau mari restanţe la plata energiei, au început să îşi plătească facturile. Există, însă, în continuare consumatori care nu îşi plătesc factura de energie – unii sunt consumatori strategici (n.r. – precum CFR). Sunt încă probleme în economie. Avem o metalurgie şi siderurgie privatizate, dar în care s-a investit foarte puţin. Măsurile pe care le găsim sunt de protecţie – gaz intern, gaz ieftin – şi întrebarea este dacă vrem să avem o creştere economică în condiţiile în care nu acţionăm asupra preţului energiei”, a mai spus Tudor Şerban.
„În factura de energie a consumatorului final nu au ajuns toate costurile pe care Bruxelless-ul ni le cere (n.r. – cele de mediu). România are un mix de energie, care ne permite să fim independenţi într-o anumită măsură. Avem o producţie hidroenergetică importantă – peste 24% din productia internă. Avem şi sectorul nuclear, Unităţile 1 şi 2 de la Cernavodă asigurând circa 18% din consum. În plus, resursele nucleare interne sunt suficiente pentru ca reactoarele să poată funcţiona pe termen foarte mare.
Suntem o ţară care mai are rezerve de cărbune pentru producerea de energie în termocentrale în următorii 20 – 30 de ani. În ultimul timp se dezvoltă foarte multe parcuri eoliene şi alte proiecte de producere a energiei din surse regenerabile. Ne aşteptăm la peste 3.000 de MW din surse eoliene, dar care pot crea mari probleme de funcţionare a sistemului energetic naţional”, a mai spus Şerban.
Interes pentru Cernavodă
Potrivit oficialului MECMA, Coreea, China, Rusia, dar şi Statele Unite sunt ţările care şi-au arătat interesul pentru a contribui la construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, valoarea proiectului putându-se situa în jurul a patru miliarde de euro. “Au fost oferte de-a lungul întâlnirilor, şi din Coreea, China, Rusia, şi din America, inclusiv Bechtel, deşi Bechtel este interesată să vină ca integrator. Ar vrea să-şi asume rolul de inginer şef, ca să zic aşa. Au şi depus documente în sensul acesta. Este posibilă o întârziere, pentru că partea aceasta pregătitoare totdeauna durează mai mult decât estimezi şi pentru că aici intervin, în principal, banii. Pentru stat este important să facă aceste două reactoare, pachetul este mai puţin important, pentru că este o afacere pentru ţară. Nu pot să fie diferenţe mari în jurul acestei valori (n.r. – de patru miliarde de euro). S-ar putea să fie şi anumite fonduri care să fie interesate, nu neapărat firme strategice”, a mai afirmat Şerban. “Pentru România, gruprile 3 şi 4 de la Cernavodă reprezintă, economic, o problemă vitală”, a mai spus reprezentantul Ministerului Economiei.
El a menţionat faptul că, prin intermediul unei noi Ordonanţe de Guvern, se pot atrage noi investitori în proiect. “O nouă ordonanţă de Guvern vizează prelungirea termenului pentru o parte din proiecte, până când vom avea nişte date legate de studiul de fezabilitate. Una dintre problemele care o să rezulte din ordonanţa de Guvern şi din memorandumul pe care îl depunem este şi această posibilitate de a atrage noi investitori”, a spus oficialul MECMA.
În ceea ce priveşte eventualitatea vânzării de acţiuni la cele două reactoare către investitori, Şerban a subliniat că „interesul s-a manifestat pe energie, adică pe comercializarea unei părţi din energie pe o perioadă lungă pe o piaţă europeană şi la nişte preţuri care mai greu pot să fie acum evaluate”. Legat de intenţia Enel şi ArcelorMittal de a-şi majora participaţia în cadrul companiei EnergoNuclear, Tudor Şerban a răspuns că, teoretic, da. „Vor să ştie în ce măsură Guvernul apreciază acest proiect şi se implică în el”, a mai completat acesta.
Conform unui proiect de hotărâre publicat pe site-ul MECMA, pentru realizarea unităţilor 3 şi 4 de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă va fi înfiinţată o societate comercială mixtă independentă, în structura acţionariatului societăţii de proiect urmând să figureze mai mulţi acţionari, alături de Societatea Naţională Nuclearelectrica, evitându-se ca vreunul dintre aceştia să fie acţionar majoritar.
“
