Acasă Stiri ExterneEuropa EFET dă OPCOM pe mâna Bruxellesului, în urma procesului dintre Hidroelectrica și ANRE

EFET dă OPCOM pe mâna Bruxellesului, în urma procesului dintre Hidroelectrica și ANRE

de M G

Procesul câștigat de Hidroelectrica la Curtea Europeană de Justiție (CJUE) împotriva Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) are repercusiuni așteptate: furnizorii europeni de energie cer Comisiei Europene (DG Energy și DG Competition) ”liberalizarea” pieței angro de energie electrică. EFET (European Federation of Energy Traders – Federația Europană a Traderilor de Energie) a transmis o plângere în care solicită Bruxellesului ”să emită o hotărâre cu efect imediat, pentru a opri tranzacțiile obligatorii de energie electrică pe OPCOM”.

Potrivit EFET, ”baza acestei plângeri este abuzul de poziție dominantă practicat de către OPCOM S.A. pe piața operatorilor de energie electrică, după ce Curtea Europeană de Justiție a declarat că platforma de monopol de stat încalcă regulile UE privind piața internă”, adică procesul dintre Hidroelectrica și ANRE (cazul C-648/18).

Legea 123/2012 prevede că tranzacțiile angro cu energie electrică pot avea loc doar pe OPCOM. Pe de altă parte, la sfârșitul anului 2014, când Hidroelectrica era în insolvență, administratorul judiciar, Remus Borza, a deschis o reprezentanță a companiei la Budapesta, cu scopul declarat de a vinde la export energie produsă în hidrocentrale, pe o platformă centralizată, competitivă și transparentă din Ungaria. Legea românească prevede că producătorii pot vinde doar transparent și centralizat, adică pe platforme de tranzacționare, nu și prin contracte normale, directe. Totuși, nicăieri în lege nu se precizează că platforma poate să fie numai în România. Așa că Remus Borza ”a forțat” legea și a început să tranzacționeze energia pe o platformă din Ungaria, țară membră a Uniunii Europene (UE), la fel ca și România. Tranzacțiile pe ”Opcomul” maghiar au avut loc doar două luni, până în februarie 2015, cantitatea exportată fiind absolut nesemnificativă: 10 MWh/h. Reacțiile au apărut aproape imediat: în luna mai 2015, ANRE a amendat Hidroelectrica cu 50.000 lei. Drept urmare, au început procese în România. În primă instanță, producătorul de energie a câștigat. În apel, Tribunalul București a cerut opinia CJUE.

Judecătorii europeni arată că ”legislația în discuție în litigiul principal (n.r. – prevederile legii 123/2012) afectează mai mult exporturile de energie electrică, întrucât interzice exporturile directe ale producătorilor de energie electrică dinspre România, dând prioritate aprovizionării cu energie electrică pe piața națională. În consecință, o asemenea legislație constituie o măsură cu efect echivalent unei restricții cantitative, în sensul articolului 35 TFUE”.

”(…) obligația impusă producătorilor naționali de energie electrică de a oferta întreaga cantitate de energie electrică disponibilă pe platformele administrate de singurul operator al pieței naționale de energie electrică desemnat pentru serviciile de tranzacționare (n.r. – OPCOM) depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit (n.r. – siguranța în alimentarea cu energie a consumatorilor din România)”, concluzionează judecătorii europeni.

Astfel, plecând de la decizia CJUE, furnizorii europeni, care reclamă faptul că ”OPCOM se bucură în prezent de drepturile de monopol asupra exploatării pieței de energie electrică din România”, arată că plângerea este depusă la Comisia Europeană ”în vederea constatării faptului că OPCOM încalcă legislația UE în materie de concurență” și solicită ca operatorul pieței din România să fie obligat să își schimbe practica, cu efect imediat. EFET acuză că OPCOM încălcă legislația în domeniul concurenței, pentru că încălcă continuu și de mult timp normele pieței interne a energiei, în special articolele 35 și 56 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene (TFUE).

Reamintim, art. 35 arată că ”între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la export, precum și orice măsuri cu efect echivalent”, iar art. 56 stipulează că ”în conformitate cu dispozițiile ce urmează, sunt interzise restricțiile privind libera prestare a serviciilor în cadrul Uniunii cu privire la resortisanții statelor membre stabiliți într-un alt stat membru decât cel al beneficiarului serviciilor. Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, pot extinde beneficiul dispozițiilor prezentului capitol la prestatorii de servicii care sunt resortisanți ai unui stat terț și sunt stabiliți în cadrul Uniunii”.

”Demersul Federației Europene a Traderilor de Energie este unul care vine în sprijinul funcționării și al dezvoltării normale și corecte a pieței de energie electrică, atât locale, cât și europene”, a declarat, pentru Focus Energetic, Ion Lungu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER). ”Probabil, reprezentanții EFET vorbesc despre monopolul operatorului pieței de energie, pentru că tranzacțiile angro în țara noastră pot fi făcute, cu mici excepții – și acestea destul de confuze -, doar pe platformele OPCOM. Acest demers urmează deciziei din septembrie anul acesta a CJUE în legătură cu procesul dintre Hidroelectrica și ANRE, care arată, o dată în plus, că piața trebuie să fie liberă și care a constatat că se încalcă principiile de bază ale Tratatului UE, și anume libera circulație a mărfurilor (energie electrică) și libertatea de a furniza servicii (de tranzacționare)”, a completat Ion Lungu.

Potrivit acestuia, Regulamentul 943 și Directiva 944 din anul 2019, alături de hotărârea CJUE în litigiul dintre Hidroelectrica și ANRE, arată în mod clar că fiecare participant la piață este liber să își aleagă modul de tranzacționare a energiei electrice, adică să decidă piețele/platformele pe care le utilizează și momentele în care dorește să tranzacționeze.

”Orice limitări introduse prin reglementări îngrădesc dreptul participanților la piața de energie electrică de a comercializa voluntar energia electrică. Practica din țări aparținând UE arată că negocierea directă reprezintă o formă curentă de tranzacționare a energiei, iar interdicția din România de a vinde liber situează producătorii şi furnizorii din țara noastră într-o poziţie discriminatorie faţă de ceilalţi participanţi din piața internă a UE și din alte piețe regionale, aceştia având un risc crescut în ajustarea poziţiilor comerciale. Consider că permisiunea de a încheia contracte bilaterale negociate direct fără nicio barieră/limitare constitue o decizie corectă, care va permite o fluidizare a pieței și, în plus, poate contribui la atragerea de investiții în generarea de energie electrică, pentru că investitorii vor putea prezenta băncilor contracte pe termen de câțiva ani”, a mai spus președintele AFEER.

 

 

 

din aceeasi categorie