Reprezentanții tuturor partidelor ce vor forma noul Cabinet au stabilit, deja, principalele direcții pentru Programul de Guvernare. În ceea ce privește domeniul energetic, sunt 17 domenii prioritare, de la ”Creșterea capacităților interne de producție și stocare”, până la ”Creșterea transparenței, guvernanței corporative și atragerea de resurse financiare suplimentare pentru dezvoltarea și eficientizarea instituțiilor și companiilor publice din sectorul energetic”. În principiu, nu prea este nimic nou; aceleași obiective strategice pentru producția de energie, de la Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, la finalizarea termocentralei Iernut și a hidrocentralelor începute acum minim 20 de ani, Neptun Deep etc. Totuși, ca noutăți (într-un program de guvernare, nu pentru piață) apar: implementarea tarifului binom pentru activitatea de distribuție a energiei electrice, achizitor unic pentru CPT al operatorilor de distribuție și operatorului de transport a energiei electrice, ”implementarea tehnologiilor BAT pentru utilizarea în continuare a cărbunelui în industria energetică, în situații excepționale și constituirea lui drept capacitate de rezervă pentru situații de criză energetică” (ceea ce înseamnă utilizarea cărbunelui în producerea de energie și după anul 2027). Poate cea mai importantă prevedere se referă la reducerea TVA, dar fără a se indica o anumită cotă, atât la energie electrică (de la 1 iulie 2025), cât și la gaze naturale (de la 1 aprilie 2026, când expiră schema de plafonare – compensare). Există și o prevedere, destul de vagă, dar prin care s-ar putea înființa ”campioni naționali” la energie, prin fuziunea unor companii în care statul este acționar majoritar.
Specialiștii partidelor ce fac parte din Coaliție au întocmit un proiect al Programului de Guvernare pentru domeniul energetic. Programul are 17 subpuncte, care abordează cele mai importante teme ale sectorului, de la prețul energiei, la securitatea în aprovizionare și tranziția energetică, precum și modul în care autoritățile văd îndeplinindu-se aceste deziderate.
Astfel, capitolul ”Creșterea capacităților interne de producție și stocare” face referire la retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, la realizarea Reactoarelor 3 și 4, la proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni – SMR, ”în condiții de fezabilitate economică și cu încurajarea unei industrii locale românești pentru lanțul de furnizare a componentelor de bază”, la realizarea centralelor pe gaze de la Turceni și Ișalnița și a parcurilor fotovoltaice, precum și la renegocierea cu Comisia Europeană a planului de restructurare al CE Oltenia. Se reia proiectul centralei electrice de la Fântânele, jud. Mureș, dar fără a se indica investitorii (proiectul Hefaistos trebuia realizat de Electrica, SAPE și Electrocentrale Grup), precum și centrala Iernut, alături de hidrocentralele începute și nefinalizate, proiectul Neptun Deep și creșterea capacităților de stocare atât pentru gaze naturale, cât și pentru energie electrică etc.
Ca noutăți apar: transformarea Văii Jiului într-un hub energetic, o centrală cu ciclu combinat pe gaze naturale (CCGT) la Paroșeni, construirea și finalizarea mai multor hidrocentrale de acumulare prin pompaj în zonele cu potențial hidroenergetic, posibilitatea extinderii mecanismului CfD pentru alte tehnologii energetice (stocare hidro – CHEAP, nuclear, eolian offshore) etc.
Capitolul ”Diversificarea surselor de aprovizionare cu energie” cuprinde aceleași proiecte: Neptun Deep, BRUA și Cordorul Verde (Azerbaidjan – Georgia – România – Ungaria).
Capitolul ”Reducerea dependenței de importuri energetice” are o singură noutate pe care se pune accent: organizarea de noi runde de licitații pentru concesionarea de zăcăminte de gaz. Reamintim, ultima Rundă de licitații, a X-a, a avut loc în anul 2009!
Capitolul 4, ”Creșterea transparenței și competiției pe piețele energetice. Prețuri corecte și competitive la energie” vorbește despre produse financiare (de la mark to market, la contraparte centrală), despre market maker, despre stimularea concurenței pe Piața de Echilibrare, dar și despre sprijinirea integrării Republicii Moldova în ENTSO-E etc.
”Reformarea principalelor componente de cost – propunerea urmărește scăderea prețului final al energiei electrice pentru toate categoriile de consumatori prin reformarea componentelor structurale ale acestuia (exemplu: implementarea tarifului binom pentru activitatea de distribuție a energiei electrice, achizitor unic pentru CPT al operatorilor de distribuție și operatorului de transport a energiei electrice)”, se mai arată în proiectul Programului de Guvernare pentru domeniul energetic.
România nu renunță la cărbune
Capitolul ”Utilizarea tehnologiilor BAT în diverse surse de producere a energiei electrice” prevede, printre altele, ”promovarea și implementarea tehnologiilor de vârf (BAT – Best Available Techniques), prin deduceri fiscale stimulative mai mari decât valoarea investiției, în industria extractivă a cărbunelui și în sectorul producției de energie electrică pe bază de cărbune, cu accent pe integrarea sistemelor avansate de captare și stocare a CO2 (CCS – Carbon Capture and Storage) și alte soluții inovatoare pentru reducerea emisiilor de noxe și impactului asupra mediului”.
Un capitol foarte important este cel referitor la ”Constituirea de rezervă de capacitate pe bază de cărbune în situații excepționale”. Acesta prevede ”punerea în conservare a unor exploatări de lignit, huilă și antracit de pe teritoriul României în vederea exploatării în situații excepționale; Punerea în conservare a unor termocentrale pe bază de cărbune în vederea funcționării lor pe durata unor stări excepționale, criză energetică sau stare de alertă; Subvenționarea corespunzătoare a acestor infrastructuri de rezervă de capacitate ca obligație de serviciu public de interes național și declararea lor ca infrastructuri critice naționale”.
Capitolul ”Modernizarea și extinderea infrastructurii de transport și distribuție” prevede creșterea capacității de interconectare a Transelectrica la 7.000 MW până în anul 2030, alături de extinderea capacităților de transport și distribuție a rețelelor de energie electrică și gaze naturale.
Capitolul referitor la ”Încurajarea electrificării și extinderea accesului la energie” prevede că, până în anul 2028, ”nicio locuință din România nu va fi lipsită de energie electrică”.
”Protejarea consumatorilor și reducerea sărăciei energetice” prevede, printre altele, dezvoltarea unei politici naționale pentru reducerea sărăciei energetice, care să includă investiții masive în eficiența energetică a locuințelor, realizarea Registrului Național al Consumatorilor Vulnerabili, în colaborare cu Ministerul Muncii – ANPIS, reducerea TVA etc.
Instituțiile publice vor avea achizitor unic de curent și gaze
În capitolul ”Sprijin pentru instituțiile publice, întreprinderile și consumatorii industriali” se vorbește despre continuarea schemelor de sprijin pentru consumatori, despre încurajarea valorificării superioare a gazului natural din Marea Neagră în industrie, despre sprijinirea industriei petrochimice, cu posibile facilități fiscale, pentru a da valoare adăugată gazului românesc, despre integrarea pe orizontală a producătorilor de energie cu companii de producție industrială, despre mix energetic cu emisii scăzute, precum și despre centralizarea achiziției de energie electrică și gaze naturale la instituțiile publice – ”Realizarea achizițiilor centralizate de energie electrică și gaze naturale prin licitații unice la nivel național pentru instituțiile publice locale și centrale”.
”Accelerarea tranziției către energie regenerabilă” prevede utilizarea fondurilor europene și naționale, offshore wind, PPA-uri, certificate de origine, investiții în rețele. ”Susținem decontarea lunară a surplusului injectat de prosumatori în rețea, precum și decontarea din surplus de către prosumatorul care este la același furnizor a facturii de gaze naturale. Susținem crearea cadrului pentru donarea surplusului de energie de către prosumatori; Posibilitatea ca prosumatorii să poată opta pentru decontarea excedentului de producție la nivelul orar PZU (măsura încurajează stocarea la prosumatori și livrarea excedentului în rețea la orele de seară)”, se mai arată în proiectul Programului de Guvernare.
Un capitol important este dedicat Continuării programului nuclear românesc, precum și Reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră (în special pentru captarea și stocarea CO2).
Capitolul dedicat Îmbunătățirii eficienței energetice face referire, printre altele, la ”implementarea unui sistem de bonusuri care să-i recompenseze pe consumatorii casnici și non-casnici orientați spre electrificare și un consum eficient de energie”.
”Digitalizare și securitate cibernetică în energie” prevede ce trebuie făcut în acest domeniu, de la rețele inteligente, până la înființarea unui Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE).
Capitolul ”Cadru predictibil și transparent care să faciliteze dezvoltarea industriei și valorificarea resurselor energetice” prevede cadru legislativ stabil și predictibil pentru investițiile de la captarea și stocarea CO2, până la cele privind stocarea în baterii și hidrocentrale cu pompaj. De asemenea, se vorbește despre valorificarea resurselor de cuarț din România, în special în zona Uricani, valorificarea superioară a altor resurse, precum rezervele de grafit de la Baia de Fier (Gorj), finanțarea mineritului de litiu și neodim, în vederea dezvoltării unei industrii naționale de producție a bateriilor litiu-ion, a bateriilor pentru vehicule electrice (EVs), a magneților permanenți și a turbinelor eoliene, susținerea educației, cercetării, dezvoltării și inovării în sectorul energetic românesc etc.
S-ar putea înființa un ”campion energetic”. Dar nu-i obligatoriu
Ultimul capitol, ”Creșterea transparenței, guvernanței corporative și atragerea de resurse financiare suplimentare pentru dezvoltarea și eficientizarea instituțiilor și companiilor publice din sectorul energetic” prevede: ”Sistem modern de guvernanță în sectorul energetic prin acțiunea asupra depolitizării și independenței autorităților de reglementare și a companiilor de stat, asupra simplificării circuitului birocratic, în sensul transparentizării și al digitalizării, pentru a avea o guvernanță corporativă și competență la toate nivelurile; actualizarea și modernizarea legii de funcționare a ANRE, în vederea creșterii gradului de responsabilizare; Consolidarea autorității de reglementare în energie (ANRE), prin digitalizare, limitarea la un număr de maxim două mandate pentru membrii comitetului de reglementare și integrarea responsabilităților autorității competente de reglementare a operațiunilor petroliere off-shore la Marea Neagră; Analiza consolidării sistemului energetic național, la nivelul companiilor cu capital majoritar de stat, pentru susținerea formării unui preț accesibil pentru consumatorii finali; Consolidarea și simplificarea cadrului legal în ceea ce privește guvernarea corporatista în întreprinderile publice”.
”Analiza consolidării sistemului energetic național, la nivelul companiilor cu capital majoritar de stat, pentru susținerea formării unui preț accesibil pentru consumatorii finali” ar putea să însemne crearea cel puțin a unui ”campion național”, adică o fuziune a unor companii de producere a energiei în care statul este acționar majoritar. Un astfel de proiect este destul de greu de realizat, având în vedere că marii producători, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, sunt deja cotați la bursă.
