Guvernanții sunt pe cale să mai facă ”o nefăcută” (cel puțin în opinia noastră): să scadă numărul și veniturile în instituțiile de supraveghere și reglementare ale, practic, celor mai ”bogate” sectoare de activitate din țară: energie, comunicații & IT, asigurări, piața de capital și pensii private. Dar nu le scad și pe cele ale celor care supraveghează și reglementează sectorul bancar, cel al resurselor minerale sau al competiției. Ceea ce, tot în opinia noastră, este cel puțin o mare discriminare, dar și o mare bazaconie! Este adevărat, veniturile în aceste instituții sunt mult peste media veniturilor ”oamenilor normali” (nu și ale celor ”speciali”) sau peste pensia medie. La fel de adevărat este că aceste instituții sunt ”înțesate” cu pile – cunoștințe – relații, ”lipitori de afișe”, neveste, nurori, nepoate, amante etc. Dar, în toate aceste instituții, majoritatea personalului este formată din oameni foarte bine pregătiți, adevărați profesioniști în domeniile lor, care supraveghează și reglementează domenii cu cifre de afaceri de zeci, sute de miliarde de euro anual. Cum, la stat, nu vor mai avea venituri potrivit pregătirii lor, specialiștii vor pleca la firmele private, pe bani mai mulți. Iar la stat vor rămâne toate pilele, nepoatele, amantele, toți incapabilii (care nu reușesc să-și găsescă de lucru în privat, tocmai pentru că sunt incapabili) și toți ”hoții” (pe care nu-i interesează salariul, pentru că și-l ”vor completa”). Dacă acum, de exemplu, ne plângem că s-au dublat facturile la energie (odată cu eliminarea plafonării – compensării), ne întrebăm la cât vor ajunge facturile dacă oamenii buni din ANRE vor pleca la firme private și vor fi înlocuiți de incapabili și incorecți! Sau la cât va ajunge RCA-ul! De aceea spunem, precum Caragiale: ”cap avem, minte ce ne mai trebuie”!
Un proiect de Lege publicat de Secretariatul General al Guvernului (SGG) prevede, ca, până la 30 septembrie 2025, conducerile executive ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) să prezinte o nouă organigramă, care să prevadă o scădere de 10% a posturilor de specialitate şi de 30% a posturilor din serviciile suport. În plus, tot până la finalul lunii septembrie, conducerile executive ale celor trei instituţii vor prezenta și o grilă de salarizare, care să prevadă o scădere de 30% a tuturor salariilor şi/sau indemnizaţiilor personalului cuprins în statele de funcţiuni la data de 1 iulie 2025.
De asemenea, pentru membrii Comitetului de Reglementare din ANRE, pentru membrii Consiliului ASF, preşedintele şi vicepreşedinţii ANCOM nivelul salariului/ remuneraţiei/indemnizaţiei, după caz, se va reduce cu 30% faţă de nivelul înregistrat în luna iulie 2025.
Noile organigrame, state de funcţii şi niveluri de salarizare stabilite vor intra în vigoare începând cu data la care vor intra în vigoare noile organigrame, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2026.
Dacă, la prima vedere, ar putea părea ”o reparație morală” – pentru că ar aduce veniturile din aceste instituții mai aproape de veniturile angajaților normali – la o vedere mai atentă se poate constata că o asemenea măsură face mai mult rău decât bine.
Discriminare la austeritate
În primul rând, acest proiect de lege introduce o discriminare ”curată” între instituțiile statului. Și aceasta pentru că doar trei dintre reglementatori sunt vizați de noul act normativ: ASF, ANRE și ANCOM.
Nu înțelegem care este diferența, de exemplu, între ASF și BNR! Veniturile angajaților și conducerii în BNR nu sunt deloc mai mici decât ale celor din ASF! Sau între ROMATSA și ANCOM! Între ANRE și Consiliul Concurenței sau ANRMPSG!
În țară, sunt numeroase autorități, aflate, unele în subordinea Parlamentului, iar altele – în subordinea unor ministere.
Astfel, Banca Națională a României (BNR), aflată în subordinea Parlamentului, conform legislației în vigoare, elaborează și aplică politicile monetare și a cursului de schimb, dar și autorizează, reglementează și supraveghează instituțiile de credit – adică băncile și IFN-urile.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), aflată tot în subordinea Parlamentului, are rolul, potrivit site-ului propriu, de ”a asigura reglementarea, supravegherea, gestionarea durabilă și eficientă a resurselor minerale, rezervelor de petrol și stocării geologice a dioxidului de carbon”.
Consiliul Concurenței, aflat, de asemenea, în subordinea Parlamentului, reglementează și supraveghează competiția la nivelul întregii țări, în, practic, toate domeniile de activitate. Potrivit site-ului propriu, ”activitatea Consiliului Concurenței se desfășoară pe două componente: una preventivă, de monitorizare și supraveghere a piețelor, și una corectivă, de sancționare a abaterilor de la un comportament concurențial normal”.
Administratia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), care se află sub autoritatea Ministerului Transporturilor, administrează și exploatează spațiul aerian al României repartizat aviației civile.
Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) este subordonată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și are ca obiect de activitate reglementarea, supravegherea și stabilirea tarifelor, în aproape toate localitățile, pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare, salubritate, transport și iluminat public.
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), aflată în subordinea Parlamentului, supraveghează și reglementează sectorul energiei electrice, termice și a gazelor naturale.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) exercită atribuții de autorizare, reglementare, supraveghere și control asupra sectorului asigurărilor, pieței de capital, pensiilor private, prin preluarea și reorganizarea tuturor atribuțiilor și prerogativelor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), tot în subordinea Parlamentului, reglementează și supraveghează comunicațiile electronice, serviciile poștale și serviciile digitale.
Ce au în comun toate aceste instituții? Reglementează și supraveghează niște resurse publice (de la resurse minerale, la resursele spațiului aerian, la bani, energie, competiție etc.) și se auto-finanțează (adică nu iau 1 leu de la bugetul statului). Mai mult, aproape toate dau la buget 80% din profit (sau, conform legii 296/2023, ”80% din excedentul bugetar”).
De ce au ales guvernanții să aplice ”austeritatea” doar la 3 dintre aceste autorități, numai guvernanții știu!
”Beneficiile austerității” la autoritățile statului
Problema veniturilor în autoritățile de reglementare și supraveghere ale statului a fost repusă ”pe tapet” în contextul în care guvernanții au început să taxeze tot, chiar și pensii, burse, ajutoare pentru persoane cu dizabilități etc. Din punctul nostru de vedere, o astfel de abordare este de-a dreptul comunistă! Ce legătură este între pensia unui om normal (nu ”special”!) și venitul angajatului sau președintelui unei autorități naționale?!
Cel mult, aceste venituri se pot compara cu veniturile angajaților și conducerii companiilor din domeniile pe care le reglementează. Doar câteva exemple: în IT (reglementat de ANCOM), potrivit Institutului Național de Statistică, salariul mediu brut pentru servicii în tehnologia informației era, în iunie 2025, de 20.139 lei. Dacă un angajat are un salariu de circa 4.000 euro/lună, directorul unei astfel de companii este clar că are un salariu de cel puțin 5 cifre!
Maria Rousseva, directorul general BRD-SocGen (activitatea băncii fiind reglementată și supravegheată de BNR, dar și de ASF), a încasat, potrivit Ziarului Financiar, în anul 2024, o remuneraţie fixă compusă din indemnizaţie anuală de circa 2 milioane de lei brut şi beneficii în natură în valoare de 102.377 lei brut. Remuneraţia variabilă acordată pentru performanţa anului 2024 a fost de 355.000 euro brut (aproximativ 1,77 milioane lei anual), ceea ce ar însemna circa 63.000 euro lunar.
Venitul lunar al Christinei Verchere, director general al OMV Petrom (companie a cărei activitate este supravegheată și reglementată de către ANRMPSG și ANRE), depășește 140.000 euro. Potrivit rapoartelor publice, aceasta a avut, în anul 2024, un salariu brut de bază de 690.500 de euro, la care s-au adăugat bonificaţia anuală de 772.000 de euro şi tranşa planului de stimulare pe termen lung (LTIP), care include acţiuni în perioada 2022-2024, de aproximativ 263.900 de euro.
În comparație cu aceste sume, salariile directorilor generali ai companiilor statului par niște ”glume”! Asta în condițiile în care prestează aceeași activitate, cu rezultate la fel de bune ca și colegii din companiile deținute de acționari străini. Potrivit informațiilor vehiculate în piață, directorul general al Romgaz încasează un salariu de 52.000 de lei lunar (10.400 euro), directorul general al Hidroelectrica – circa 7.700 euro, directorul general Nuclearelectrica – 14.000 euro etc.
Șeful ASF încasează lunar, potrivit partidului USR, o indemnizație de aproximativ 12.000 euro. Venitul mediu net pe salariat în ASF era, în anul 2024, de 13.562 lei/lună (circa 2.700 euro). Președintele ANRE încasează lunar un venit net de circa 15.000 euro. Angajații au un salariu mediu de circa 4.600 euro.
Iar aceștia trebuie să supravegheze și să reglementeze piețe de sute de miliarde de euro anual, cu companii ce activează în aceste piețe și ale căror conduceri câștigă zeci, chiar sute de mii de euro lunar!
De aceea considerăm că, dacă această lege va fi adoptată, angajații cei mai valoroși vor merge să lucreze în companii private sau vor acorda consultanță acestora (ca să evite prevederile legii Legea 78/2000, care, practic, le dă voie să lucreze numai la companii de stat – o altă aberație a legislației românești!).
Astfel, în autoritățile statului care supraveghează și reglementează diferite piețe, de la piața comunicațiilor, la cea a energiei, financiară, monetară, a competiției sau a resurselor minerale ar putea rămâne numai pile, neveste, nepoate, amante și angajați incompetenți sau pungași!
De aceea considerăm că guvernanții ar trebui să fie mult mai diligenți, mai aplicați, mai dedicați, să renunțe la ”sinecuriștii din instituțiile statului” și să numească oameni competenți, specialiști, profesioniști, care chiar să aducă, prin activitatea lor, beneficii atât bugetului țării, cât și tuturor românilor!
