Grupul rus Gazprom a respins cererea autorităţilor de la Kiev privind renegocierea unui contract de furnizare a gazelor naturale, insistând asupra faptului că Ucraina trebuie să plătească 7 miliarde de dolari pentru că a utilizat o cantitate de gaze naturale mai mică decât s-a angajat prin contract, a declarat directorul general adjunct de la Gazprom, Alexander Medvedev, pentru Financial Times, transmite Agerpres. Cu câteva zile în urmă, ucrainenii păreau încrezători în rezolvarea situaţiei. Reamintim, prin Ucraina trec conductele prin care se transportă aproximativ 80% din gazul exportat de Rusia spre Europa. De câte ori au existat divergenţe între Moscova şi Kiev, de suferit au suferit europenii, care au tremurat de frig, pentru că nu au mai ajuns gazele ruseşti în casele lor. De remarcat, dacă Rusia, prin Gazprom, este aproape un monopol pe piaţa exportului de gaze spre Europa, Ucraina este un monopol pe piaţa transportului de gaze. De aceea, ruşii au construit o conductă prin Marea Baltică (North Stream) şi urmează să construiască încă una prin Marea Neagră (South Stream), tocmai ca să ocolească Ucraina! Cum “dihonia” dintre Kiev şi Moscova nu pare să înceteze, e posibil ca, din nou, Europa să ajungă să tremure de frig!
Ucraina încearcă să modifice termenii unui acord de furnizare a gazelor naturale semnat în 2009 cu Rusia, acord care leagă preţul gazelor naturale de preţul petrolului. În perioada care a trecut din 2009 şi până în prezent preţul petrolului a crescut semnificativ, ceea ce a majorat factura de plată a Ucrainei, acesta fiind şi motivul pentru care oficialii de la Kiev insistă că atât preţul, cât şi volumul importurilor de gaze trebuie revizuite. De remarcat, pe piaţa spot, preţul gazelor este mult mai mic decât cel din contractele pe termen lung semnate cu Gazprom.
“Nu pot să-mi imaginez nici în vis că Ucraina va refuza să-şi respecte obligaţiile. Principiul “take or pay” înseamnă că trebuie să plăteşti, chiar dacă nu vrei”, a declarat Alexander Medvedev pentru Financial Times.
El a subliniat că, în conformitate cu acordul din 2009, grupul ucrainean Naftogaz este obligat să cumpere, anual, 42,5 miliarde metri cubi de gaze naturale de la Gazprom. Însă, anul trecut, a achiziţionat doar 60% din această cantitate (24,9 miliarde metri cubi), conform oficialilor ucraineni. Potrivit directorului general adjunct de la Gazprom, faptul că Naftogaz a înştiinţat în avans compania rusă că nu va avea nevoie de întreaga cantitate de gaze contractată nu are nicio importanţă.
În pofida provocărilor cu care Gazprom se confruntă în Europa, grupul rus este încrezător că va continua să domine cea mai mare piaţă a sa timp de mai multe decenii. Într-o prezentare făcută recent investitorilor, Gazprom a estimat că ponderea sa pe piaţa europeană va creşte de la 26% în 2012, la 32% în 2030, în parte şi datorită scăderii producţiei interne de gaze în Europa. Pentru acest an, Gazprom se aşteaptă ca livrările sale în Europa să crească cu aproximativ 10%, până la 151,8 miliarde metri cubi.
Alexander Medvedev a minimalizat impactul pe care l-ar putea avea exporturile de gaze din SUA asupra poziţiei Gazprom, apreciind că acestea nu vor depăşi 20-30 miliarde metri cubi pe an şi vor fi destinate în principal pieţelor asiatice.
Ucraina – singură în negocierile cu Gazprom
Cu câteva zile în urmă, lucrurile păreau să meragă spre bine. Delegaţii ale Ucrainei şi Rusiei ar fi putut conveni, până la sfârşitul săptămânii, în cadrul unor negocieri de la sediul Gazprom, asupra unor parametri comuni ai noilor acorduri privind livrările de gaze. Este vorba nu doar despre soluţionarea problemei legate de cele 7 miliarde de dolari pretinse de Rusia, ci şi de revizuirea fostelor contracte în domeniul gazului, mai exact contractul “take or pay” şi determinarea preţului gazelor în funcţie de cel mondial al petrolului. Luni, o delegaţie a Ministerului Energeticii al Ucrainei se va deplasa la Bruxelles, pentru a le explica situaţia reprezentanţilor Comunităţii Energetice Europene (CEE), nota, recent, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, preluat de Agerpres.
Ucraina a devenit membră a CEE din 2011, iar, de atunci, Kievul a sperat la sprijinul unui partener puternic în complicatele negocieri cu Gazprom. Aceste aşteptări erau legate şi de faptul că, în 2009, Comisia Europeană şi o serie de bănci europene au semnat cu Ucraina un memorandum privind finanţarea modernizării sistemului de gazoducte al ţării. Însă banii nu au fost alocaţi: partea europeană a formulat noi condiţii şi cereri, a subliniat expertul ucrainean în probleme energetice, Valentin Zemlianski.
De asemenea, Zemlianski a subliniat că, în ultimii ani, unii membri ai UE au început să coopereze cu Gazprom în cadrul proiectului privind construirea gazoductului ocolitor South Stream. “Kievul a atras atenţia CEE că acest lucru dăunează intereselor Ucrainei, a făcut apel la interesele parteneriale, însă nu a avut ecou, rămânând singură şi în negocierile cu Gazprom”, a spus analistul.
Săptămâna trecută, nemulţumirea şi supărarea părţii ucrainene au fost exprimate într-un discurs al preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, susţinut la Vilnius. Înainte, premierul Nikolai Azarov a declarat în faţa jurnaliştilor că suma pretinsă Ucrainei de Gazprom echivalează cu trei luni de plăţi pentru toţi pensionarii ucraineni. “Ţara depune eforturi colosale pentru a-şi asigura independenţa energetică, întrerupe orice finanţare şi trimite aceşti bani spre aceste obiective. Şi ştiţi foarte bine care este cauza”, a creionat Azarov situaţia, amintind de faptul că Iulia Timoşenko este cea care a aprobat semnarea contractelor ale căror condiţii sunt considerate injuste de Kiev şi că Europa nu intervine în situaţie, în timp ce Gazprom refuză să revizuiască acordul.
Consorţiu bilateral la gazoducte
O delegaţie ucraineană în frunte cu vicepremierul Iuri Boiko s-a deplasat săptămâna trecută la Moscova. Au avut loc două runde de negocieri pentru găsirea de idei pentru ieşirea din situaţia de criză. “Trebuie creat un consorţiu bilateral pentru administrarea sistemului ucrainean de gazoducte, pe principii de paritate. De asemenea, vor fi necesare concesii”, a declarat pentru Nezavisimaia Gazeta o sursă apropiată negocierilor. Aceasta a precizat că partea ucraineană ar putea lua în calcul, în formarea preţului pentru pachetul de acţiuni, suma pretinsă pentru gazul rusesc nepreluat, în timp ce Gazprom, în primul rând, ar trebui să garanteze alimentarea sistemului ucrainean de gazoducte la nivelul rentabilităţii (cel puţin 60 de miliarde de metri cubi de gaz anual spre Europa), iar, în al doilea rând, să reducă preţul la gaz pentru Ucraina cu circa 150 de dolari pentru fiecare mie de metri cubi.
Expertul Valentin Zemlianski confirmă existenţa unei asemenea variante. “Pe culoare se vorbeşte despre un preţ la gaz de 280 de dolari/1000 mc şi despre faptul că nivelul plăţilor ruseşti pentru serviciile de tranzit se va ridica la 2 miliarde de dolari pe an. Aceasta înseamnă că se pregăteşte un proiect de schimbări la acordurile vechi privind livrările de gaz”, subliniază expertul ucrainean. Acesta consideră că, acceptând să revizuiască vechile contracte, Gazprom ar putea să înlocuiască formula de formare a preţului, să renunţe la principiul “take or pay” şi să facă şi alte concesii pe care a încercat să le obţină fără succes timp de trei ani partea ucraineană. Zemlianski nu exclude că aceste decizii vor stârni reacţii neunitare în Europa, care are relaţii complicate cu Gazprom.
UE n-are bani pentru Ucraina
Analişti de la Kiev subliniază că UE a adoptat, recent, noul buget european pentru o perioadă de şapte ani, la baza căruia este plasat principiul austerităţii, ce nu promite generozităţi financiare faţă de ţările din Parteneriatul Estic. “În condiţiile în care politicieni şi înalţi funcţionari europeni se luptă pentru fiecare miliard, este puţin probabil să existe un ajutor financiar special din partea UE. Mijloace din partea structurilor europene vor fi alocate exclusiv în cadrul planurilor aprobate, al programelor comune. Propuneri separate pentru Ucraina sunt, după toate probabilităţile, posibile doar din partea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi a Băncii Europene de Investiţii (BEI), chiar dacă şi pentru atragerea atenţiei din partea lor vor fi necesare destule eforturi”, prognozează expertul politic Roman Rukomeda.
Înalţi funcţionari de la Kiev constată că băncile europene au adoptat poziţii dure: ele sunt gata să aloce mijloace doar în schimbul îndeplinirii de către partea ucraineană a unor condiţii complicate şi care necesită mult timp. Astfel, pentru alocarea unui credit de circa 300 de milioane de dolari, BERD a cerut Guvernului ucrainean să elaboreze, alături de Comisia Europeană, un program de reforme pe mai mulţi ani, care să presupună şi reorganizarea Naftogaz, şi majorarea tarifelor pentru populaţie, precum şi reluarea cooperării cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Reprezentanţi ai UE subliniază că toate aceste cereri existau încă în momentul aderării Ucrainei la CEE, însă Kievul nu a făcut nimic în anii care au trecut. Mai mult, răspunzând reproşurilor preşedintelui Ianukovici, CEE a anunţat că Ucraina nu a solicitat sprijin în negocierile cu Gazprom.
Kievul consideră situaţia scandaloasă. Pentru a o detensiona, ministrul Energiei, Eduard Staviţki, a anunţat că, săptămâna viitoare, o delegaţie ucraineană se va deplasa la negocieri cu reprezentanţi ai Comisiei Europene, responsabili pentru sectorul energetic. Staviţki a subliniat că, în etapa actuală, Kievul nu are nevoie de ajutor în desfăşurarea negocierilor cu Gazprom privind cele 7 miliarde de dolari ceruţi de compania rusă. Ministrul a subliniat că negocierile de la Moscova se derulează şi că rezultatele acestora vor fi făcute publice mai târziu, când părţile vor ajunge la o variantă finală a acordurilor.
