Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 2,6% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele nouă luni din acest an, respectiv 26,97 miliarde de lei, cifră care reprezintă o majorare de 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când deficitul a fost de 16,8 miliarde de lei (1,77% din PIB), arată datele publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). De remarcat, ținta pentru întreg anul este de 2,76%! Dacă trendul se păstrează, la sfârșitul anului va depăși 3,5%, mult peste limita de 3% impusă de Comisia Europeană! Într-o astfel de situație, Bruxellesul declanșează procedura de deficit excesiv. Etapele derulării procedurii de deficit excesiv împotriva unui stat european sunt foarte clare: Consiliul European formulează recomandări statului și prescrie un termen-limită maxim până la care acesta trebuie să ia măsurile eficiente împotriva deficitului excesiv, măsuri care se pot întinde pe o durată cuprinsă între trei și șase luni. Dacă o țară ignoră recomandările privind deficitul excesiv, Consiliul poate decide să transmită o notificare oficială, iar, dacă în continuare nu se iau măsuri de reducere a deficitului, se poate trece la sancțiuni. Sancțiunile se vor impune progresiv: în etapa preventivă, statul va fi obligat să depună la Comisia Europeană un depozit purtător de dobânda de 0,2% din PIB. În etapa corectivă, statul este obligat să depună încă un depozit, cu dobânda zero, tot de 0,2% din PIB. Depozitul poate fi transformat într-o amendă de 0,5% din PIB în cazul în care nu sunt respectate recomandările privind corectarea deficitului excesiv. De asemenea, se poate ajunge și la suspendarea fondurilor structurale în cazul nerespectării elementelor specifice ale procedurii de deficit excesiv.
Conform MFP, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 228,7 miliarde lei, reprezintă 22,2% din PIB, comparativ cu 21,7% din PIB în aceeaşi perioadă a anului 2018. Procentual, veniturile au fost cu 11,6% mai mari, respectiv o creştere cu 23,7 miliarde lei, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Se înregistrează creşteri, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în cazul încasărilor din contribuţii de asigurări (+15,3%, respectiv o creştere cu 11 miliarde lei), impozit pe profit (+14,5%, respectiv o creştere cu 1,6 miliarde lei), TVA (+11,9%, respectiv o creştere de 5,1 miliarde lei ), accize (+8,8%, respectiv o creştere de 1,8 miliarde lei).
Încasările din contribuţiile de asigurări au fost influenţate de creşterea efectivului de salariaţi din economie, a câştigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar şi de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017, iar veniturile din TVA în creştere cu 11,9% faţă de realizările aceleiaşi perioade a anului 2018, ajungând la o valoare de 47,5 miliarde lei.
De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 14,1% respectiv un avans de 0,7 miliarde lei.
Se înregistrează scăderi ale încasărilor cu 77,8% faţă de aceeaşi perioadă anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule.
Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 11,1 miliarde lei.
Cheltuieli cu peste 15% mai mari față de anul trecut
Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 255,6 miliarde lei, cu 15,3% mai mari faţă aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile de personal sunt cu 20,2% mai mari faţă de cele realizate în primele nouă luni ale anului 2018, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 16,4% faţă de primele nouă luni ale anului precedent. Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cât şi la bugetul de stat. Se înregistrează de asemenea creşterea cheltuielilor cu subvenţiile cu 11,3%.
Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 11,1%, fiind influenţate, în principal, de majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând de la 1.000 lei la 1.100 lei, şi cu 15% de la 1 septembrie 2019, ajungând de la 1.100 lei la 1.125 lei, precum şi de creşterea nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei (de la 1 iulie 2018) şi de la 640 lei la 704 lei (începând cu septembrie 2019).
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 22,9 miliarde lei, cu 50,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
