Banca Centrală a Rusiei a decis să majoreze dobânda de politică monetară de la 10,5% la 17%, la 5 zile după ce o majorase o dată, cu un punct procentual. Deciziile Băncii Centrale vin pe fondul devalorizării accentuate a rublei, ca urmare a scăderii preţului petrolului, dar şi al aversiunii investitorilor faţă de activele ruseşti, în urma sancţiunilor impuse Moscovei de statele occidentale, transmit BBC şi AFP, preluate de Agerpres. Cu toate acestea, rubla continuă să se prăbuşească: marţi a înregistrat o depreciere de peste 20%, astfel că moneda euro a atins un nivel fără precedent, de 100 de ruble, iar dolarul american a atins nivelul record de 80 de ruble. În paralel, indicele RTS al bursei de la Moscova a înregistrat o cădere de 17%, pentru a atinge cel mai scăzut nivel de după luna martie 2009.
În 11 decembrie, autorităţile de politică monetară de la Moscova au majorat costul creditului de la 9,5% la 10,5%, iar pe 16 decembrie – cu alte 6,5 puncte procentuale.
Analiştii consideră că majorarea ratei dobânzii la 17% este o măsură disperată, dar avertizează că situaţia s-ar putea înrăutăţi. Rata ridicată a dobânzii încetineşte ritmul de creştere al economiei ruse, care se află în pragul recesiunii.
„Decizia este menită să limiteze substanţial riscurile legate de deprecierea rublei şi de inflaţie”, se arată în comunicatul Băncii Rusiei.
La 8 decembrie, rata anuală a inflaţiei se situa la 9,4%, mult peste ţinta de 5,5% avută în vedere de Banca Centrală. Instituţia se aşteaptă ca inflaţia să rămână peste pragul de 8% până în primul trimestru al anului următor.
Autorităţile de politică monetară sunt presate să majoreze dobânda de bază pentru a putea apăra cursul de schimb al rublei, în condiţiile în care moneda rusească s-a depreciat puternic din ianuarie, ca urmare a scăderii preţului petrolului şi a sancţiunilor impuse de statele occidentale pentru acţiunile Rusiei în Ucraina.
Este pentru a şasea oară în acest an când Banca Rusiei a majorat costul creditului.
„Evident, asistăm la un atac speculativ asupra rublei”, a declarat Alexey Mikheyev, de la banca rusă VTB24, în privinţa devalorizării cu 20%, într-o singură zi, a monedei ruseşti.
Acesta este cel mai grav declin înregistrat de rublă după criza financiară rusească din 1998. Atunci, rubla s-a prăbuşit în câteva zile, fapt care a obligat autorităţile de la Moscova să declare intrarea în incapacitate de plată. Deşi, în prezent, finanţele publice şi rezervele valutare ale Rusiei sunt într-o stare mult mai bună decât în 1998, analiştii avertizează că Rusia riscă să intre într-o criză valutară.
De la începutul anului şi până în prezent Banca Centrală a Rusiei a cheltuit peste 80 de miliarde de dolari pentru a susţine cursul de schimb al rublei, dintre care opt miliarde de dolari numai de la începutul lunii noiembrie, când a decis să floteze rubla. Rusia dispune în continuare de rezerve valutare de aproximativ 416 miliarde de dolari.
Scăderea rublei este cauzată şi de declinul preţului petrolului, care a coborât sub pragul de 60 de dolari pe baril, pentru prima dată după luna iulie 2009. Veniturile din exporturile de petrol şi gaze naturale sunt responsabile pentru jumătate din bugetul Rusiei, ţară care nu este membră a OPEC, chiar dacă este al doilea mare producător mondial de ţiţei.
