Acasă Analize Davos, de la inegalitate şi la terorism, la preţul petrolului

Davos, de la inegalitate şi la terorism, la preţul petrolului

de GM

davosDezbaterile din cadrul Forumului Economic de la Davos au scos în evidenţă problemele legate atât de inegalitatea distribuţiei veniturilor mondiale, cât cele legate de terorism. Pe de altă parte, George Soros şi-a anunţat retragerea din activitatea de investitor, iar ruşii se pregătesc pentru un preţ al petrolului de 25 dolari/baril.

Inegalitatea excesivă a distribuţiei veniturilor, ilustrată şi de datele recente, care arată că primele 80 de persoane cele mai bogate din lume controlează nu mai puţin de jumătate din bogăţia mondială, este un obstacol în calea dezvoltării economice durabile, au avertizat economişti şi activişti reuniţi la Forumul de la Davos, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres. Aceeaşi părere a fost exprimată şi de directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, în timp ce participa la Davos la o dezbatere pe tema concentrării bogăţiei în lume.

Economiştii FMI au realizat studii a căror concluzie este că “distribuţia bogăţiei este importantă în sine, întrucât creşterea veniturilor săracilor are un efect multiplicator, ce nu se produce atunci când cresc şi mai mult veniturile celor care sunt deja înstăriţi“, a explicat Lagarde. Drept urmare, a continuat ea, “politicile de redistribuire a veniturilor nu sunt contraproductive pentru creşterea economică“, o ideea care, până de curând, “nu făcea parte din gândirea convenţională“.

Referindu-se la un raport recent al organizaţiei Oxfam, ce subliniază că 1% din persoanele cele mai înstărite din lume vor deţine, împreună, în anul 2016, o avere mai mare decât averea însumată a celorlalte 99%, laureatul Premiului Nobel pentru Economice, Robert Shiller, a vorbit despre necesitatea reformării sistemului economic, “dar nu într-un mod comunist“, indicând faptul că este vorba nu doar de o problemă ce ţine de incapacitatea economiei de a distribui mai echitabil bogăţia, ci şi de o chestiune politică.

Au existat, totuşi, şi vorbitori – cu funcţii de conducere în companii multinaţionale – care au considerat că sistemul economic actual este foarte bun şi are capacitatea de a reduce bogăţia şi de a genera oportunităţi pentru toată lumea. Unul dintre aceştia, Martin Sorrell, reprezentant al societăţii britanice WPP, a argumentat că, în ultimii 50 de ani, s-au înregistrat progrese fără precedent în ceea ce priveşte numărul persoanelor care au ieşit din starea de sărăcie şi s-au integrat în clasa medie, mai ales în statele emergente, dar a admis că, în prezent, mediul de afaceri are în vedere, în special, diminuarea costurilor, nu crearea de noi locuri de muncă.

O altă problemă a fost sesizată de directoarea organizaţiei Oxfam Internacional, Winnie Byanyma, care a atras atenţia că cei înstăriţi îşi folosesc resursele şi pentru a influenţa deciziile politice în propriul lor beneficiu. Ea a estimat că, în anul 2013, în Statele Unite s-au cheltuit circa 400 de milioane de dolari în activităţi de lobby. Pe de altă parte, responsabila Oxfam a amintit de evaziunea fiscală pe scară extinsă, practicată de mediul de afaceri, mai ales cu ajutorul paradisurilor fiscale.

Totuşi, dincolo de punctele lor de vedere diferite, participanţii la dezbatere au căzut de acord asupra faptului că inegalitatea economică în lume a sporit după criza din anul 2008.

O posibilă soluţie de reducere a decalajelor, propusă de Winnie Byanyma, este cea aplicată cu succes în Brazilia, respectiv creşterea salariului minim, care în această ţară a crescut cu 50% în ultimii 15 ani.

Sistemul financiar trebuie să taie sursele de finanţare ale terorismului

Preşedintele francez Francois Hollande a cerut la Forumul de la Davos ca statele, dar şi marile companii, să vină cu un răspuns global şi comun în faţa terorismului, în special prin tăierea surselor de finanţare pentru grupările radicale şi prin soluţionarea conflictelor armate ce alimentează terorismul, transmit agenţiile AFP şi EFE.

“Răspunsul trebuie să fie global, internaţional, împărţit între state, care se află în prima linie, guverne, dar şi companii, mai ales cele mai mari, fiind nevoie şi de implicarea acestora“, a indicat liderul de la Elysee în faţa a 2.000 de responsabili politici şi din mediul de afaceri, el solicitând, totodată, sistemului financiar să taie sursele de finanţare ale terorismului.

Hollande a subliniat că gruparea jihadistă Statul Islamic, care i-a declarat “eroi“ pe autorii recentelor atacuri de la Paris, a mobilizat circa 40.000 de terorişti în Siria şi Irak, dintre care circa 10.000 sunt străini. El a sesizat, în acest context, că terorismul este alimentat de conflictele armate şi a cerut comunităţii internaţionale să-şi asume responsabilitatea soluţionări acestora.

În ceea ce priveşte implicarea companiilor, liderul francez a cerut celor care activează în domeniul internetului să contribuie la lupta împotriva terorismului prin identificarea şi blocarea conţinuturile ilegale, dar şi prin participarea la elaborarea reglementărilor care să împiedice teroriştii să profite de tehnologiile internet în acţiunile lor.

Soros se retrage

George Soros şi-a anunţat retragerea din activitatea de investitor, în timpul unei cine pe care a găzduit-o la Forumul Economic Mondial de la Davos, afirmând că managerii fondurilor de hedging au în aceste zile o viaţă de iad, din cauza incertitudinilor şi volatilităţii din pieţele financiare.

Soros, în vârstă de 84 de ani, probabil cel mai influent şi respectat investitor financiar, alături de Warren Buffet, a renunţat să mai administreze banii clienţilor încă din 2011 şi a dezvăluit oaspeţilor unei cine că încredinţează directorului de investiţii Scott Bessent fondurile familiei.

„M-am mai retras de mai multe ori în trecut, dar de data asta decizia este definitivă. Îmi dedic toată energia activităţilor filantropice”, a spus investitorul.

Soros a fondat primul său fond de hedging împreună cu Jim Rodgers, în 1973, dar nu a devenit faimos până când nu a pariat 1 miliard de lire sterline împotriva Băncii Angliei, în aşa-numita „miercure neagră”, în 1993.

El a mizat pe faptul că Marea Britanie a intrat în Mecanismul European al Ratelor de Schimb cu un nivel prea ridicat al lirei şi a avut dreptate. Guvernul condus la acea dată de John Major a cheltuit 2 miliarde de lire pentru susţinerea lirei, iar dobânda de politică monetară a urcat pentru scurt timp la 12%, dar Executivul a fost nevoit să se recunoască înfrânt.

Soros a spus că, de la criza din 2008, legătura dintre pieţele financiare şi afacerile internaţionale este tot mai strânsă, ceea ce face lucrurile dificile, relatează MarketWatch, preluat de Mediafax.

„Acest fapt a sporit nivelul incertitudinilor, volatilităţii şi impredictabilităţii, pe pieţele financiare şi în afacerile internaţionale… Astfel, interacţiunea sporită dintre cele două domenii se transpune în şocuri externe pentru ambele”, a arătat Soros.

De exemplu, sancţiunile financiare şi prăbuşirea preţurilor petrolului, împreună, au provocat o criză financiară în Rusia. Niciunul dintre aceşti factori nu ar fi provocat singuri acest lucru, a explicat magnatul.

„Acest fapt a făcut ca rolul managerilor fondurilor de hedging să devină foarte dificil. Marile oportunităţi sunt în mare parte pierdute sau percepute ca şocuri”, a arătat Soros.

El a adăugat că nivelul ridicat al incertitudinilor şi volatilităţii îl face să fie mai puţin optimist decât pieţele, întrucât aceşti factori descurajează asumarea de riscuri şi cererea de investiţii.

Pregătiri pentru 25 dolari barilul de petrol

De altfel, şi Vagit Alekperov, preşedintele celei de-a doua mari companii energetică din Rusia, Lukoil, a acuzat sancţiunile împotriva Moscovei. El a anunţat, la Davos, că este pregătită în cazul în care cotaţia barilului de ţiţei va ajunge la 25 de dolari, transmit CNBC şi Reuters, preluate de Agerpres.

Cotaţia barilului de ţiţei Brent cu livrare în luna martie a urcat la 49,55 dolari, în timp ce în SUA cotaţia se tranzacţiona la 46,67 dolari. Coşul OPEC a ajuns la 43,05 dolari/baril.

„Credem că actualele tendinţe pe piaţa petrolului vor duce la un nivel şi mai scăzut al preţului ţiţeiului. Este doar stadiul incipient al crizei şi situaţia cererii în lume nu va duce la o creştere a preţului”, a arătat Alekperov.

„Sancţiunile impuse Rusiei limitează evident accesul nostru la finanţare, iar, în ultimii 25 de ani, noi ne-am integrat semnificativ în comunitatea internaţională în ceea ce priveşte tehnologia şi finanţarea. Aceste evoluţii ne vor afecta”, a apreciat şeful Lukoil.

Industria petrolieră va diminua anul acesta cheltuielile de capital cu 10-13% din cauza scăderii preţului ţiţeiului, ceea ce va duce la un deficit de combustibil pe termen lung şi o majorare semnificativă a preţului în următorii 4 – 5 ani, a declarat Claudio Descalzi, la Forumul de la Davos.

Şi şefii companiilor energetice Total şi BHP Billiton au anunţat că vor reduce investiţiile la proiectele de exploatare a şisturilor bituminoase.

Guvernatorul Băncii Centrale a Chinei, Zhou Xiaochuan, a afirmat că scăderea preţului la ţiţei ar putea încetini implicarea Chinei în proiectele de energie regenerabilă.

“Suntem puţin îngrijoraţi că nivelul preţului ar putea să ducă la reducerea subvenţiilor la noile tipuri de energie pe care le dezvoltăm şi la scăderea investiţiilor în proiectele de energie regenerabilă“, a apreciat oficialul chinez. Acesta a adăugat că un preţ mai scăzut al ţiţeiului ar putea fi benefic pentru avansul economiei şi crearea de locuri de muncă, deoarece China este dependentă de petrol şi gazele naturale din import.

Preţul ţiţeiului a scăzut cu circa 60% faţă de iunie 2014, pe fondul excesului de ofertă şi a cererii modeste.

În România, Lukoil se află pe locul al treilea pe piaţa distribuţiei de carburanţi, cu un lanţ de 301 de benzinării. De asemenea, compania gestionează nouă depozite de carburanţi. În cadrul operaţiunilor din România ale Lukoil sunt angajaţi circa 3.500 de angajaţi, din care 2.500 pe platforma de la rafinăria Petrotel.

din aceeasi categorie