Criza economică ar putea intra într-o nouă fază, odată cu creşterea datoriei publice în ţările dezvoltate, acest lucru riscând să compromită sistemul financiar mondial, se arată în raportul semestrial cu privire la stabilitatea financiară a lumii al Fondului Monetar International (FMI). „Deoarece creşterea economică a devenit mai puternică, ameninţările asupra stabilităţii financiare mondiale s-au atenuat, însă temerile pe care le suscită riscurile suverane ale ţărilor dezvoltate ar putea compromite progresele înregistrate pe planul stabilităţii şi prelungi marasmul creditului”, se arată în raportul Fondului.
Creşterea nevoilor de finanţare suverană a statelor riscă să se lovească de o ofertă de credit limitată şi să ducă la o creştere a ratelor dobânzilor, agravând tensiunile de finanţare pentru banci, mai spun oficialii Fondului. Toţi aceşti factori, se mai arată în raport, vor pune presiune pe profitabilitatea companiilor din sectorul privat, care îşi vor reveni cu dificultate, atâta timp cât cererea de credit rămâne la un nivel scăzut.
Potrivit Fondului, „motivul principal de îngrijorare este că soluţiile de susţinere a economiilor au fost în mare parte epuizate, ceea ce face ca redresarea fragilă să fie expusă la noi şocuri”. În ţările bogate, raportul dintre datorii şi PIB se apropie de nivelul din perioada celui de-al doilea război mondial, iar FMI cere guvernelor să adopte urgent strategii credibile de corectare a situaţiei.
Ritmul redresării diferă de la ţară la ţară, Statele Unite având un start mai bun decât Europa şi Japonia, mai ales ca efect al măsurilor de stimulare. Pentru Statele Unite, Fondul a îmbunătăţit prognoza de creştere din acest an la 2,3%, urmată de un avans de 2,4% în 2011. Pentru Japonia este aşteptată în 2010 o creştere de 1,9%, în timp ce economia Rusiei va avansa cu 4%.
Perspective “roz” pentru România
FMI a anunţat revizuirea în scădere a estimării privind creşterea economică a României în acest an, de la 1,3% la 0,8%, dar, pentru 2011, anticipează un avans al PIB de 5,1%, cel mai mare din Uniunea Europeană, potrivit raportului World Economic Outlook.
FMI a revizuit în urcare estimarea aferentă anului 2010 privind creşterea medie anuală a preţurilor de consum din România, cu 0,4 puncte procentuale, la 4%. Pentru 2011, Fondul Monetar Internaţional anticipează un avans al preţurilor de 3,1%.
Potrivit FMI, România va înregistra un deficit de cont curent de 5,5% atât în acest an cât şi în 2011, uşor sub cel de 5,6% anticipat în raportul privind perspectivele economiei mondiale publicat în octombrie 2009.
Reamintim, România are un acord stand-by cu FMI pe doi ani, pentru suma de 12,95 miliarde euro, bani care intră în rezerva BNR, pachetul total de finanţare externă de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.
În Europa emergentă, regiune în care este inclusă şi România, perspectivele de creştere economică variază semnificativ, notează Fondul în raport. Astfel, unele ţări, precum Polonia, au rezistat relativ bine recesiunii mondiale, iar altele, precum Turcia, unde încrederea din piaţa internă şi-a revenit după şocul extern iniţial, se vor redresa mai rapid, ca urmare a revenirii fluxurilor de capital şi normalizării comerţului. În schimb, economii care înaintea crizei aveau creşteri economice nesustenabile, generatoare de deficite mari de cont curent, precum Bulgaria, Letonia şi Lituania, dar şi cele cu finanţe publice şi private vulnerabile, cum sunt România, Ungaria şi ţările baltice, îşi vor reveni mai lent, parţial ca urmare a numărului limitat de măsuri disponibile.
FMI anticipează pentru acest an o creştere economică de 1,3% pe ansamblul Europei, urmată de un avans de 1,9% în 2011.
Fondul avertizează că incertitudinile legate de perspectivele Europei au crescut, comparativ cu raportul publicat în octombrie 2009, în condiţiile amplificării a două riscuri. Pe termen scurt, principalul risc este ca temerile pieţelor referitoare la situaţia financiară a Greciei să se transforme într-o criză a datoriilor, care să ducă la contagiune. Un al doilea risc îl reprezintă necesitatea atenuării dezechilibrelor bugetare şi de cont curent în economiile periferice. Deşi rezolvarea acestor dezechilibre ar putea frâna dezvoltarea, amânarea măsurilor decisive poate conduce la un proces de lungă durată punctat de crize.
