Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Creţu (foto), a recomandat Guvernului României să dubleze folosirea instrumentelor financiare în perioada 2014-2020, menţionând că aceste instrumente stimulează punerea în comun a resurselor publice cu cele private, ceea ce înseamnă „mai multe resurse la dispoziţia antreprenorilor”. Ca să convingă autorităţile de la Bucureşti, ea a dat ca exemplu pilda talanţilor din Biblie, concluzia fiind că “celui care are i se va da şi îi va prisosi, iar celui care nu are, i se va lua”.
Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, a declarat, la o conferinţă dedicată oportunităţilor de finanţare pentru IMM, că preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, are un „obiectiv precis: de a dubla folosirea instrumentelor financiare în următorii şapte ani”, astfel că Executivul de la Bruxelles „încurajează toate statele membre, şi România în particular, să folosească instrumentele financiare, care pot avea efectul unui cocktail de vitamine asupra unui organism slăbit cum este economia Europei”.
„Speranţa noastră este să convingem atât IMM-urile, cât şi Guvernul României să folosească iniţiativa pentru întreprinderi mici şi mijlocii printr-un program operaţional special, dar şi folosirea activă a instrumentelor financiare care, sigur, presupun un risc, dar, pe de altă parte, au şi rezultate vizibile, mai ales în Spania, Malta, ţări care şi-au asumat acest risc şi deja folosesc pe scară largă instrumentele financiare. În plus, aceste instrumente stimulează punerea în comun a resurselor publice cu cele private, ceea ce înseamnă şi mai multe resurse la dispoziţia antreprenorilor. Din aceste motive, Comisia încurajează toate statele membre şi România, în particular, să folosească instrumentele financiare, care pot avea efectul unui cocktail de vitamine asupra unui organism slăbit cum este economia Europei”, a menţionat Corina Creţu.
Aceasta a subliniat că preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, „are un obiectiv precis”, acela de a dubla folosirea instrumentelor financiare în următorii şapte ani.
„Vreau să fac un apel public la adresa Guvenului României: să dubleze folosirea instrumentelor financiare în perioada 2014-2020. Domnule ministru, dragă Eugen, vreau să spun că mi-am căutat aseară argumente puternice, pentru că ştiu că există această reţinere pentru folosirea instrumentelor financiare – şi vreau să spun că am găsit un exemplu chiar în Evanghelia după Matei, unde există pilda talanţilor. Poate aşa reuşesc să conving Guvernul României despre cât de importante sunt instrumentele financiare. Nu ştiu cât de credincios sunteţi, dar, ştiţi foarte bine că un stăpân, când a plecat în lume, a împărţit talanţi : unuia cinci, altuia doi, altuia unul. Cei care au primit mai mulţi, i-au investit şi au făcut mici afaceri şi i-au înmulţit şi cel care nu a primit decât un talant, de frică să nu-l priardă, l-a ascuns în pământ şi l-a păzit cu sfinţenie. Finalul îl cunoaşteţi foarte bine: la întoarcerea sa, stăpânul a răsplătit argaţii care au dat dovadă de spirit anteprenorial şi l-a certat pe cel temător, spunând-i că tot celui care are i se va da şi îi va prisosi, iar celui care nu are, i se va lua. Deci, domnule ministru, eu cred că trebuie să învăţăm să investim inteligent puţinul pe care îl avem şi să nu-l îngropăm în pământ prin intermediul granturilor, ci să-l înmulţim cu ajutorul instrumentelor financiare”, a mai spus Creţu.
Aceasta a explicat că programele Fondului de Dezvoltare Regională „au oferit în mod tradiţional asistenţă sub formă de granturi, ceea ce înseamnă că, odată folosiţi, banii sunt şi epuizaţi”. „Fiecare euro poate fi folosit doar o singură dată şi gata – prin aceste granturi”, a mai spus comisarul European pentru Politică Regională. Aceasta a explicat că, dacă „asistenţa ia forma unor împrumuturi, a unor garanţii sau a unor fonduri de capital sau de investiţii, fiecare euro poate fi nu doar investit, ci şi reinvestit, nu doar o dată sau de două ori, ci de foarte multe ori”.
Pe de altă parte, oficialul european a precizat că întreprinderile mici şi mijlocii sunt „actorii principali în procesul de creare de locuri de muncă în UE, iar ieşirea din criză şi repornirea motoarelor economice ale Europei nu pot avea loc fără implicarea IMM-urilor”. Comisarul european a încurajat Guvernul de la Bucureşti să adopte reglementări care „să vină în întâmpinarea nevoilor mediului de afaceri”. „Din păcate, în statisticile noastre, România este printre ţările cu mediu mai nefavorabil la adresa oamenilor de afaceri, mai ales în ceea ce priveşte insolvenţele, permisele de construcţii, electricitatea. Avem, de asemenea, o problemă cu cooperarea şi comerţul la graniţe cu statele vecine”, a afirmat Corina Creţu.
Băncile ar trebui să se implice mai curajos
Corina Creţu a mai spus că, în România, se impune „o implicare mai de curaj a băncilor în ajutorarea întreprinderilor mici şi mijlocii”, astfel încât să nu se dezvolte, în continuare, proiecte neproductive pentru economie, cum sunt centrele de fitness sau spa-urile.
„În România se impune o implicare mai de curaj a băncilor în ajutorarea IMM-urilor, pentru că vorbim acum despre drumuri noi, inovatoare, care nu au mai fost bătute şi care presupun un risc: vorbim despre incubatoare, despre centre tehnologice şi, dacă nu va exista acest risc pe care întreprinderile mici şi mijlocii, împreună cu băncile, îl vor lua, vom rămâne în continuare la nivelul spa-urilor, a centrelor de fitness şi a altor proiecte neproductive în economia României. Eu cred că trebuie să facem un pas înainte în organizarea unor centre tehnologice, să ne mândrim. Şi avem cu ce – avem foarte multe proiecte de infrastructură”, a menţionat comisarul European pentru Politică Regională.
Corina Creţu a dat exemplul Spaniei, care a folosit fondurile europene şi a reuşit să construiască numeroase autostrăzi. „Acum, Spania face trecerea la proiecte tehnologice de înaltă calificare, proiecte ştiinţifice, care toate presupun un risc. Eu cred că România nu îşi permite să aştepte această etapă. Cred că va trebui să meargă în paralel cu proiecte de infrastructură, proiecte sociale, pentru că România este o ţară cu mari probleme sociale, dar şi cu proiecte de avangardă privind cercetarea ştiinţifică”, a spus Corina Creţu.
Aceasta a subliniat că, spre deosebire de marile companii, IMM-urile întâmpină dificultăţi în a obţine finanţare.
„Conform unui studiu realizat de BNR, 44% dintre companii, indiferent de mărimea lor, continuă să se bazeze pe resursele interne pentru a-şi finanţa afacerile curente. În plus, doar 20% dintre ele au recurs la împrumuturi bancare sau linii de credit. Este foarte puţin dacă ne gândim că IMM-urile, în general, au nevoie de credit de investiţii. Aceste procente trebuie privite, în opinia mea, ca un semnal de alarmă”, a precizat Creţu.
Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, a participat la conferinţa „Oportunităţi de finanţare pentru IMM-uri 2014 – 2020”, eveniment organizat de Euractiv.ro şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România, precum şi la lansarea oficială a Programului Operaţional „Capacitate Administrativă 2014 – 2020”.
Conferinţa a avut ca scop prezentarea posibilităţilor de finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii, începând cu anul 2015, din cadrul Programelor Operaţionale cu Fonduri Structurale şi de Investiţii, Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, programelor finanţate de la bugetul de stat, programelor comunitare, precum şi din cadrul diferitelor instrumente financiare.
