Reprezentanții Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER) au declarat, într-o întâlnire cu presa, că legislația europeană îi obligă să atragă atenția atunci când apar “posibile riscuri care pot să conducă la prejudicierea securității aprovizionării cu energie electrică”. Pentru că statul nu le-a rambursat de un an cheltuielile de aproape 9 miliarde de lei făcute cu plafonarea/compensarea facturilor la curent electric și gaze naturale, furnizorii nu mai pot funcționa, ceea ce va afecta întreg sectorul energetic. Practic, se pune sub semnul întrebării siguranța în aprovizionarea cu energie a consumatorilor casnici și industriali din România. Și-uite-așa, autoritățile sunt pe cale să producă ”un scurt-circuit feeric” în tot sistemul energetic național! Furnizorii cer re-liberalizarea pieței începând cu luna aprilie 2025, ceea ce ar putea conduce la creșterea facturilor cu valoarea unui PET de bere! Aceștia atrag atenția că ordonanța ”trenuleț” ajunge să impoziteze fondurile europene. În plus, modificările la legea energieie electrice și gazelor naturale (123/2012) introduce sancțiuni absolut deplasate: de exemplu, un angajat poate să ajungă să plătească amendă de 5.000.000 de euro!
Furnizorii de energie electrică spun că nu mai pot susține schema de prețuri plafonate la energie și cer autorităților să-și plătească din datoriile pe care le au. Schema de ”pomană electorală” a fost susținută de furnizori în întreg anul 2024, an caracterizat de 4 rânduri de alegeri. Există riscul ca unii furnizori să nu-și mai poată permite să rămână în business, așa cum deja se întâmplă, și afectează întreg lanțul: distribuție, transport, producție și, mai ales, pe consumatori
″Restanțele statului român la compensațiile datorate furnizorilor de energie depășesc 8 miliarde de lei. Au crescut de la circa 5 miliarde de lei, cât erau în octombrie 2024. S-a ajuns cu decontarea la consumul lunii ianuarie 2024, deci sunt întârzieri de 1 an. Unele companii au sume neconfirmate din octombrie 2023. Sunt sute de raportări la ANRE în stand by. ANRE ne-a zis că noi nu am raportat corect. Noi credem că e ciudat că niciunul dintre noi nu știe să raporteze corect, timp de 12 luni! Procedura actuală decurge astfel: un furnizor trimite rapoarte pentru un un milion de clienți; dacă ANRE are întrebări despre un client sau doi, se returnează tot portofoliul de un milion de clienți, până când se răspunde pentru acei doi clienți. Avem mereu un astfel de ping-pong. Am cerut din toamna anului trecut modificarea mecanismului de verificare și să existe o confirmare parțială a sumelor″, a precizat președintele AFEER, Laurențiu Urluescu.
El a cerut plata “de urgență” măcar a sumelor parțiale, care au fost confirmate la plată de ANRE. Pentru aceasta este nevoie de modificare a legislației, de aceea a solicitat Guvernului emiterea unui act normativ prin care acest lucru să fie posibil.
Furnizorii susțin că sunt mari probleme pe partea de cash-flow, pentru că banii de la stat nu vin, finanțarea se face prin credite de la bănci, dobânzile cresc și chiar au depășit pragul de 10% (la furnizorii care mai au acces la finanțare bancară, pentru că unii deja au depășit limita de expunere), iar marja de furnizare reglementată de 73 de lei/MWh deja nu mai acoperă costurile.
“Dacă un furnizor mediu închide business-ul, el poate afecta un furnizor mare, care este în acea lună Furnizor de Ultimă Instanță (FUI). Acesta va prelua clienții rămași fără furnizor, dar va trebui, brusc, să achiziționeze energie din piața spot, care este mai scumpă, deci va exista o cerere mai mare. Care va implica o creștere de preț, care se va transfera în final tot clientului. Va fi un efect de domino pentru toți furnizorii și consumatorii. Iar, în final, va pune o presiune în plus asupra bugetului, pentru că va crește suma pe care statul o va avea de decontat”, spun funizorii.
Reprezentanții AFEER atrag atenția asupra situației furnizorilor în contextul în care autoritățile iau în calcul prelungirea plafonării prețurilor cu 3 sau 6 luni.
De aceea, AFEER cere re-liberalizarea pieței de energie începând cu luna aprilie 2025. Este de preferat ca liberalizarea să se facă în primăvara, atunci când prețurile din piață sunt, tradițional, cele mai mici din an, a precizat Laurențiu Urluescu, care adminte că, la început, liberalizarea va fi un șoc, dar vor fi creșteri de prețuri suportabile pentru consumatori.
Factura ar putea crește cu prețul unui pachet de țigări sau al unei bei la ”PET”
Folosind prețurile de pe piața germană (pentru că la noi nu sunt tranzacții și, în consecință, nu se pot face calcule) s-au făcut și niște estimări, din care reiese că, pentru un consumator cu 100 kWh lunar, factura va crește cu 47-56 de lei.
În România, potrivit unui comunicat al ANRE, aproximativ 4,6 milioane de clienți au un consum lunar sub 55 kWh. Pe de altă parte, există aproximativ 130.000 de prosumatori (cei ce au panouri fotovoltaice pe acoperiș) și care este posibil să aibă consumuri sub 55 kWh/lună și, poate, 500.000 de case de vacanță și, în consecință, consumă doar când merg merg în aceste locuințe, rezultând o medie de consum sub 55 kWh/lună. Nu credem că se ajunge la o cifră atât de mare, astfel încât 500.000 de români să își permită case de vacanță, dar am luat în calcul acest număr. Astfel, circa 4 milioane de români au un consum lunar sub 55 kWh. Potrivit calculelor AFEER, acești clienți ar urma să plătească o factură lunară mai mare cu 23-28 lei. Sigur, practic, aproape s-ar dubla factura. Dar, nu putem să nu constatăm că această creștere ar fi de nivelul unui pachet de țigări sau al unei beri la PET. Lunar!
Totuși, reprezentanții AFEER sunt de acord că trebuie protejați consumatorii vulnerabili. Dar, doar cei vulnerabili, nu toți consumatorii, de-a valma! De aceea solicită modificarea legislației privind protecția consumatorilor în risc de sărăcie energetică.
Cheltuieli cerute anapoda furnizorilor
O altă nemulțumire a furnizorilor este legată de adoptarea unor acte normative care nu țin cont de buna cheltuire a banilor, indiferent cine cheltuie acești bani!
Un exemplu în acest sens îl reprezintă introducerea schemei suport privind Contractele pentru Diferență (CfD). Timp de 2 luni, octombrie și noiembrie 2024, a fost în vigoare această cerință, care presupunea introducerea în factură a unei plăți suplimentare de 0,000152 de lei/kWh, reprezentând valoarea contribuției consumatorilor pentru CfD-uri. După 2 luni, autoritățile au hotărât să introducă noua contribuție abia începând cu facturile aferente lunii aprilie 2025, iar facturile deja emise de furnizori să fie stornate.
Pentru a tipări, a băga în plic și a trimite prin poștă, acasă la client, o factură, pe furnizori îi costă circa 1 leu. Nu toți clienții vor factura fizic, mulți preferând factura electronică. Totuși, cel puțin cei 4 milioane de clienți, cu consumuri sub 55 kWh/lună, mai mult ca sigur că vor factura pe hârtie. Ceea ce înseamnă că furnizorii au cheltuit 4 milioane de lei în luna octombrie și alte 4 milioane de lei în luna noiembrie pentru a emite facturile ce conțineau componenta CfD. Apoi au mai cheltuit 4 milioane de lei pentru a storna factura pe octombrie și alte 4 milioane pentru stornarea facturilor pe noiembrie. În final, furnizorii au trebuit să cheltuiască 16 milioane de lei aiurea, doar pentru că așa au vrut guvernanții! După ce că nu le plătesc furnizorilor banii cheltuiți pentru susținerea plafonării/compensării, îi mai și obligă la cheltuieli anapoda!
Și nu este singura prevedere legală alandala! Potrivit ordonanței ”trenuleț”, se re-introduce ”taxa pe stâlp”, adică un impozit de 1% din valoarea contabilă a construcțiilor speciale, precum stâlpii de transport al energiei. Ceea ce conduce la o situație cel puțin ”sui generis”: pe de o parte, autoritățile cer să se acceseze cât mai mulți bani europeni, precum cei din Fondul pentru Modernizare, iar, pe de altă parte, taxează investițiile făcute cu acești bani. Practic, autoritățile de la București ajung să impoziteze fondurile europene! Și aceasta în condițiile în care ministrul Energiei, Sebastian Burduja, se laudă că, în mandatul său, s-a reușit accesarea a nu mai puțin de 14 miliarde de euro din fonduri nerambursabile!
Amenda nu este a mea, ci a urmașilor mei, în veacul vecilor
Poate cea mai mare bazaconie o reprezintă transpunerea în legislația internă a modificărilor aduse Regulamentului european REMIT privind integritatea și transparența pieței angro de energie. Astfel, potrivit OUG 152/2024, orice încălcare a Regulamentului REMIT ”se lasă” cu amendă de minim 15% din cifra de afaceri a furnizorului. Sigur, dacă un furnizor manipulează piața, este foarte bine să fie drastic amendat! Dar, dacă este vorba despre o încălcare minoră a legislației, amenda este mult prea drastică! Este ca și cum ți-ar confisca mașina pentru că ai circulat cu 55 km/h acolo unde viteza maximă este de 50 km/h!
Dar, poate cea mai anapoda prevedere este cea referitoare la angajații furnizorilor, cei ce fac tranzacțiile. Adevărat, și legislația europeană prevede același lucru, dar, poate că aceasta ar fi trebuit adaptată ”realităților românești”, chiar dacă este vorba despre un regulament!
Astfel, potrivit OUG 152/2024, angajații care nu respectă legislația europeană privind manipularea pieței sunt amendați cu 5 milioane de euro! Presupunând că un astfel de angajat are un salariu de 5.000 euro pe lună, i-ar trebui 83 de ani ca să plătească amenda! De aceea îl parafrazăm pe Ștefan Cel Mare, în ”Apus de soare” a lui Barbu Ștefănescu Delavrancea: ”amenda nu-i a mea, ci a urmaşilor urmaşilor mei în veacul vecilor!”
