Deși s-au închis fabrici, mall-uri, cârciumi, saloane de înfrumusețare, adică importanți consumatori de energie electrică, România continuă să consume la fel de multă electricitate! Furnizorii de ultimă instanță (FUI) par să fie cei mai “câștigați“: în această perioadă explodează consumul de acasă! Totuși, este puțin probabil ca aceste consumuri din economie să rămână la fel. În curând, se va vedea și în statistici scăderea consumurilor de energie din economie. Cei mai afectați în sectorul energetic par să fie furnizorii din piața liberă, care au contracte de cumpărare de la producători încheiate pe termen lung și nu vor mai avea consumatori, pentru că au început să-și închidă activitățile.
În această dimineață se consumau aproximativ 7.800 – 8.000 MWh/h. În dimineața zilei de 15 martie (adică acum o săptămână) se consuma ceva mai puțin: 7.600 – 7.800 MWh/h. Acum două săptămâni, pe 9 martie, consumurile erau la fel ca astăzi: circa 7.800 – 8.000 MWh. Mai mult, în perioada corespunzătoare a anului trecut consumurile erau asemănătoare celor de astăzi: pe 25 martie, consumurile erau de 7.800 – 8.000 MWh/h. De remarcat, în toate aceste zile, soldul import/export era defavorabil României (adică importam mai mult decât exportam, ceea ce înseamnă că energia se consumă în țară).
Astfel, deși starea de urgență a închis mari fabrici (precum Dacia și Ford), a închis mall-uri, clădiri de birouri (toți mari consumatori de energie electrică), dar și mici afaceri, precum baruri, restaurante, saloane de înfrumusețare (care nu sunt mari consumatori de energie, dar sunt multe!), România continuă să consume la fel de multă electricitate! Ceea ce nu-i un lucru rău!
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), anul trecut, populația a consumat aproximativ 12,5 TWh, în timp ce economia a consumat 42 TWh. În luna ianuarie 2020 (cea mai recentă statistică), populația a consumat 1,2 TWh, iar economia – 3,7 TWh, în condițiile unui consum total de 5 TWh.
Stând acasă, ce să facă românul?! Se uită la televizor, stă pe net și vorbește la telefon. De altfel, Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) arăta, recent, că traficul în reţelele de comunicaţii ar putea creşte cu până la 50% în această perioadă faţă de situaţiile normale, “în contextul implementării tot mai intense a muncii la distanţă şi al mutării cursurilor şcolare şi universitare în mediul online”. Tot ANCOM arăta că, în prima jumătate a anului trecut, erau 22,3 milioane de utilizatori activi de telefonie mobilă, dintre care 9,7 milioane erau persoane fizice pe bază de abonament, 3 milioane erau persoane juridice pe bază de abonament și 9,5 milioane utilizatori pe bază de cartele preplătite active!
“Toate acestea au nevoie de baterie, de curent electric! Sigur, încărcarea unui telefon mobil nu înseamnă mare lucru! Dar încărcarea a 22 milioane de telefoane mobile, la care se mai adaugă câteva milioane de calculatoare/laptopuri, tablete, alte device-uri, plus că acum, acasă, televizoarele stau deschise, practic, toată ziua, înseamnă altceva! De asemenea, mulți corporatiști lucrează de acasă, se țin cursuri online pentru elevi și studenți, așa că toți a ceștia vor consuma curentul electric de acasă, nu de la birou. Astfel, dacă s-a redus drastic consumul în clădirile de birouri, “a explodat” consumul casnic!”, a declarat pentru Focus Energetic Petre Stroe, directorul general al MET România Energy.
Cei mai loviți vor fi furnizorii din piața liberă
“Consumurile încă nu au scăzut foarte mult pentru că încă se muncește, chiar și în acele unități în care s-a anunțat sistarea activității. Sunt companii care trebuie să finalizeze comenzi sau au trecut la mentenanță sau la conservarea echipamentelor. După ce se finalizează toate acestea, vor scădea, evident, și consumurile de energie electrică și gaze naturale. Pe de altă parte, deși mulți angajați, acolo unde este posibil, lucrează de acasă, sunt și angajați care trebuie să muncească la birou. Așa că și clădirile de birouri trebuie să ofere aceleași facilități și, în consecință, au cam aceleași consumuri: aerul condiționat, căldura trebuie să funcționeze, becurile se aprind, calculatoarele sunt în priză. De asemenea, mall-urile, deși închise pentru public, continuă să consume energie electrică: aerul condiționat funcționează în continuare, marile frigidere ale supermarketurilor din interior continuă să meargă, astfel că reducerea de consum este destul de mică”, a mai spus Petre Stroe.
Pe de altă parte, acesta crede că, la nivel de țară, dacă perioada de restricții va continua, consumurile vor începe, în curând, să scadă.
“Cei mai afectați vor fi, cel mai probabil, furnizorii de energie electrică și gaze naturale pentru piața liberă. Deși consumurile încă nu au scăzut, toată lumea se așteaptă ca acestea să se diminueze. Altfel spus, va scădea cererea. În aceste condiții, evident, scade prețul. De altfel, se observă deja că pe piața spot (n.r. – PZU – Piața pentru Ziua Următoare) prețurile medii au ajuns la circa 90 – 100 lei/MWh. Sigur, astăzi aproape trei sferturi din energia produsă provine din cele mai ieftine surse (eolian, fotovoltaic, hidro și nuclear), dar nu putem neglija și un alt aspect. Dacă, la nivel de țară, consumurile sunt aproximativ la fel ca înainte de instituirea stării de urgență, asistăm, totuși, la o scădere a consumurilor clienților non-casnici, compensată de o creștere a consumurilor clienților casnici. Dar, consumurile industriale au scăzut! Furnizorii acestor consumatori, cel mai probabil, și-au încheiat contracte încă de anul trecut pentru asigurarea necesarului de energie al acestor consumatori. Acum se văd cu energia cumpărată, dar fără consumatori. Pentru a limita pierderile, vând, probabil, pe piața spot, la prețuri mai mici. De exemplu, potrivit rapoartelor OPCOM, anul trecut, prețul mediu de tranzacționare pe PCCB – LE a fost de circa 290 lei/MWh (61 euro/MWh), iar pe PCCB – NC – de aproape 280 lei/MWh (58 euro/MWh). Astăzi, prețul mediu pe PZU este de 101 lei (21 euro/MWh), iar pentru mâine OPCOM a anunțat un preț mediu de 94 lei/MWh (19,5 euro/MWh). Astfel, dacă un furnizor a cumpărat anul trecut de pe PCCB-LE la prețul de 290 lei/MWh, iar acum vinde pe PZU la 90 lei/MWh, pierderea sa este imensă! Să sperăm că această situație de urgență nu va dura foarte mult! Totuși, cred că anul acesta furnizorii din piața concurențială vor fi cel mai loviți! Dacă furnizorii vor reuși să ducă bilanțurile pe zero – adică să nu aibă pierderi, nu vorbesc de profit! – acest lucru va însemna o mare realizare, un mare succes!”, a mai spus Petre Stroe.



