Constantin GHEORGHE
România continuă exploatările de gaze naturale din Marea Neagră. Avizul de construcție pentru proiectul Gaze Midia (MGD) a fost emis de Ministerul Energiei pentru compania Black Sea Oil and Gas (BSOG). Avizul a avut la bază, printre altele, acceptul unei instituții nou create de Guvernul României, și anume ACROPO, Autoritate dedicată exclusiv siguranței operațiunilor petroliere din Marea Neagră. Într-un interviu acordat Focus Energetic, preşedintele ACROPO, Constantin Gheorghe, anunţă că, după finalizarea evaluării documentaţiei de proiectare aferentă Proiectului MGD ce aparține companiei Black Sea Oil and Gas (BSOG), se concentrează pe evaluarea și inspecția, în baza prerogativelor legii nr 165/2016, a instalaţiilor OMV Petrom din zonele offshore de mică adâncime. În paralel cu activitatea de evaluare a documentației si a inspectiiilor, ACROPO lucrează, împreună cu reprezentanţii Ministerului Mediului, la elaborarea unor iniţiative legislative menite să ducă la îmbunătăţirea calităţii mediului în zona din Marea Neagră aflată sub jurisdicția României. Inginer petrolist cu peste 30 de ani de experienţă, din care peste 25 de ani în domeniul siguranţei operaţiunilor petroliere offshore, Constantin Gheorghe conduce acum întreaga activitate ACROPO.
– Sunt instituţiile publice pregătite să răspundă în caz de accident major în zona de exploatare offshore a hidrocarburilor în Marea Neagră?
– Autoritățile locale române mai au de lucru la acest capitol. Suntem încă departe de alte țări, care au capacitatea să reacționeze în cazul unui accident major petrecut în larg. Însă, instituția noastră și-a asumat inculsiv acest rol: de a îmbunătăți capacitatea de reacție a autorităților locale în cazurile de urgență. Am inițiat discuții la nivel local, cu toți factorii responsabili, să depăşim această situaţie. Ne-am asumat rolul de lider pe aceste discuţii şi am iniţiat grupuri de lucru la nivel central cu toate ministerele responsabile şi sper ca, în curând, să înregistrăm progrese în realizarea a ceea ce ne-am propus: un răspuns rapid şi eficient la orice accident major care poate apărea în zona offshore a României la Marea Neagră.
Avem nevoie de exploatările petroliere din Marea Neagră. România își va potența rolul de producător și exportator de gaze naturale pe piața europeană și va deveni o nouă sursă de aprovizionare de gaze pentru Europa. Însă operațiunile petroliere din Marea Neagră trebuie să fie, înainte de toate, sigure pentru oameni și pentru mediul marin! Și aici intervenim noi. Poate că puțini știu că Marea Neagră e o mare aproape închisă. Orice poluare majoră rezultată dintr-un accident poate afecta iremediabil această mare, cu toate efectele dezastruoase asupra florei, faunei şi a comunităţilor de pe coastă. De aceea trebuie să fim pregătiți să reacţionăm rapid şi eficient, cu toţii, ca să împiedicăm extinderea unui eventual dezastru. Sigur că rațiunea ACROPO este, în primul rând, să se preocupe de prevenție, de asistarea și monitorizarea operatorilor în planificarea operațiunilor într-o manieră fără risc. Dar orice stat responsabil trebuie să fie pregătit să gestioneze și situații nefaste.
– Ce reglementează, de fapt, ACROPO?
– Misiunea principală a ACROPO vizează reglementarea acţiunilor privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore şi, totodată, evaluarea şi monitorizarea modului în care operatorii şi proprietarii echipamentelor evaluează riscurile care pot apărea în timpul desfăşurării operaţiunilor. De asemenea, reglementează măsurile pe care aceştia trebuie să le ia pentru diminuarea acestor riscuri, starea aseturilor implicate în aceste operaţiuni, programele de sondă, proiectele de construcţii offshore etc. Pe baza legislaţiei interne şi europene, ACROPO elaborează legislaţia secundară, care conţine proceduri operaţionale, ghiduri de realizare a documentaţiei etc. Toate aceste documente au fost elaborate atât în limba română, cât şi în limba engleză, pentru o mai bună înţelegere a lor de către cetăţenii români şi cei străini implicaţi în astfel de operaţiuni.
– De ce a fost nevoie de înfiinţarea unei autorităţi care să se ocupe de operaţiunile offshore?
– Uniunea Europeană a luat măsuri după dezastrul care s-a produs la platforma DeepWater Horizon, care opera în Golful Mexic, în anul 2010. Plecând de atunci, Comisia Europeană a început analizarea modului în care sunt reglementate operaţiunile petroliere offshore de către statele membre. Această analiză a relevat faptul că nivelul de reglementare nu este uniform, anumite state membre, aflate la începutul operaţiunilor offshore, neavând nici măcar o autoritate responsabilă la nivel naţional, care să reglementeze şi să supravegheze modul în care se desfăşoară astfel de operaţiuni.
De aici s-a născut necesitatea elaborării unei directive, care să dea liniile de ghid necesare pentru ca fiecare stat membru să înfiinţeze o astfel de autoritate şi să-şi actualizeze legislaţia naţională, astfel încât această zonă offshore să fie acoperită în mod corespunzător. Directiva Offshore a fost transpusă în legislaţia din România prin legea 165/2016, iar ACROPO s-a înfiinţat spre sfârşitul anului 2017.
Am pornit, practic, de la zero. Nici sediu nu aveam! A trebuit să ne construim echipa, să elaborăm legislaţia secundară, dar am reuşit! Avem o echipă extraordinară, cu specialişti de nivel internaţional. Am reuşit chiar să finalizăm un număr de trei proiecte de evaluare pentru doi dintre operatorii din Marea Neagră, OMV Petrom şi BSOG.
România vrea să devină ambasadorul unei noi stări ecologice a mării
– Ce accidente majore s-ar putea întâmpla la operaţiunile de explorare şi de exploatare a gazelor naturale?
– Accidentele majore sunt evenimente care se produc în timpul operaţiunilor şi ale căror consecinţe afectează în mod grav sănătatea oamenilor şi mediul înconjurător. Astfel de evenimente pot fi singulare sau combinate. Accidentul de la Macondo, din 2010, este un exemplu mai mult decât semnificativ al unui accident major, cu consecinţe care au afectat atât sănătatea oamenilor, cât şi mediul marin. S-au înregistrat fatalităţi, răniri de persoane şi o poluare catastrofală a mediului marin.
– Directiva UE arată că „prin reducerea riscului de poluare a apelor offshore, prezenta directivă ar trebui să contribuie, prin urmare, la asigurarea protecţiei mediului marin şi, în special, la atingerea sau menţinerea unei stări ecologice bune până în 2020 (…)”. Ce se întâmplă după anul 2020?
– Ceea ce Comisia Europeană a vrut să stabilească prin această Directiva a fost fixarea unei ţinte pentru atingerea unei stări ecologice bune a mărilor, iar această ţintă a fost fixată pentru anul 2020. De la acel moment mai departe, trebuie cu toţii să menţinem această stare, în beneficiul tuturor.
– ACROPO a finalizat şi alte evaluări în afară de BSOG? Când urmează altele? Ce şi cum se evaluează?
– Noi ne continuăm activitatea de evaluare a operaţiunilor executate de către OMV Petrom pe instalaţiile offshore. Ne dorim să închidem în acest an procesul de evaluare şi inspecţii pentru toate instalaţiile pe care le au în mare. BSOG a depus la noi documentaţia aferentă fazei de proiectare pentru proiectul „Gaze Midia”, document pe care noi l-am evaluat şi ne-am dat acceptul. Acceptul nostru a fost adăugat celorlalte avize necesare, în virtutea Legii 256/2018, pentru obţinerea actului de autorizare, emis de către Ministerul Energiei. BSOG trebuie să decidă următorul pas, dacă va începe proiectul şi când. Noi suntem pregătiţi să evaluăm documentatia pe care ne-o vor pune la dispozitie, precum sa şi monitorizăm modul in care isi vor defasura operatiunile, la fel cum vom face şi cu ceilalţi operatori, atunci când aceştia vor lua decizia de demarare a proiectelor.
– Aveţi şi alte proiecte?
– Sigur! De exemplu, în paralel cu evaluările, continuăm activitatea în grupurile de lucru stabilite la nivel inter-ministerial, pentru că ne dorim să introducem în legislaţia naţională câteva principii noi, care vor îmbunătăţi semnificativ calitatea mediului în Marea Neagra. Mă refer la „ZERO Discharge”, un principiu aplicat la ora actuală în alte părţi ale globului şi prin care se va interzice deversarea oricărei substanţe rezultate din operaţiunile offshore în mediul marin.
De asemenea, ne dorim interzicerea utilizării de dispersanţi în situaţii de răspuns la poluare. Dispersanţii nu fac decât să depună poluantul la fundul mării; nu îl elimină.
Adoptarea de către România a acestor două principii va face ca ţara noastră să devină ambasadorul creării unei stări ecologice mai bune chiar la nivel regional, pentru că mă aştept ca toate celelalte ţări riverane Mării Negre să le ia în consideraţie şi să le adopte la rândul lor.
Legal, nu există ocupaţii în domeniul petrolier offshore în România
– Are România suficienți oameni competenți în operațiuni petroliere offshore?
– Mare parte din proiectele pe care vrem să le inițiem sunt în strânsă legătură cu competența personalului care își desfășoară activitatea offshore. Competența este cheia în siguranța operațiunilor: statistica ne spune că reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale accidentelor de muncă.
Am analizat COR-ul (Clasificarea Ocupațiilor din România) și aceasta nu conține niciuna dintre ocupațiile din domeniul petrolier offshore! Așa că, intenția noastră este să revizuim COR-ul și, pe baza acestuia, să completăm standardele de competență pentru fiecare poziție la bordul instalațiilor petroliere offshore.
Deja am inițiat discuții cu reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale și zic eu că am avansat deja! Am agreat împreună să înființăm un grup de lucru comun (ACROPO și Ministerul Muncii) pentru a ne atinge dezideratul. După ce vom revizui COR –ul, vom putea trece la faza a doua, care constă în definirea unei matrice de competență pentru fiecare poziție la bordul asset-urilor offshore, care să devină obligatorie pentru toți cei care vor lucra în acest domeniu. Matricea va defini și standardele de instruire/ certificare, astfel încât să fim siguri de calitatea acestei instruiri.
– Ce va aduce bun această inițiativă?
– În primul rând, îmbunătăţirea nivelului de siguranță în activitățile offshore. Acesta este beneficiul cel mai important. Sigur că extinderea curriculei de instruire a centrelor de profil din țară va duce la necesitatea creşterii numărului de instructori specializaţi pe fiecare domeniu în parte, atât în centrele de instruire existente din ţară, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra locurilor de muncă pentru cetăţenii români.
